Douăzeci (inițial 17) de țări ale Uniunii Europene au acuzat Ungaria că încalcă valorile fundamentale ale UE prin adoptarea unor legi care vizează comunitatea LGBTQ+, pe fondul unor tensiuni tot mai mari între Budapesta și majoritatea statelor membre.
Parlamentul ungar a adoptat în luna martie o legislație care oferă o bază legală pentru interzicerea marșurilor Pride și permite poliției să folosească camere de recunoaștere facială pentru a identifica participanții.
De asemenea, în aprilie, au fost aprobate modificări constituționale care prevăd că Ungaria recunoaște doar două sexe: masculin și feminin.
„Suntem profund alarmați de aceste evoluții, care contravin valorilor fundamentale ale demnității umane, libertății, egalității și respectului pentru drepturile omului”, se arată în declarația comună semnată acum de 20 de guverne din UE, relatează Politico.
Ele au cerut Ungariei să revizuiască măsurile adoptate și au îndemnat Comisia Europeană să folosească toate instrumentele legale de care dispune, dacă Budapesta nu o va face.
Comisia poate porni acțiuni legale împotriva statelor membre atunci când consideră că acestea încalcă legislația UE.
Declarația a fost inițial semnată de Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia.
Documentul a fost publicat înaintea unei audieri ce a avut loc marți la Bruxelles, în cadrul unui proces pornit de multe luni, prin care miniștrii de externe ai UE analizează riscul ca Ungaria să încalce valorile de bază ale Uniunii.
În teorie, acest proces ar putea duce la suspendarea dreptului Ungariei de vot. Pentru moment, nu există unanimitate între restul de 26 de state membre. „Nu riscăm să punem această alternativă în discuție până nu sutem siguri va fi și adoptată”, explica marți un diplomat european, pentru Politico, aparenta reticență a Comisiei Europene de a penaliza Ungaria.
Ungaria: parada Pride nu este interzisă, dar poate „dăuna” copiilor
Ministrul ungar pentru Afaceri Europene, Janos Boka, a declarat la Bruxelles că „în Ungaria nu există așa ceva ca o interdicție a Pride-ului”.
Activiștii susțin că măsurile echivalează cu o interdicție de facto. Parada Pride este programată pentru 28 iunie dar încă din aprilie, premierul ungar Viktor Orbán a afirmat că organizatorii „nici nu ar trebui să se mai obosească anul acesta”, în timp ce șeful său de cabinet, Gergely Gulyás, a declarat că Ungaria „nu este obligată să tolereze un marș Pride prin centrul Budapestei”.
La Budapesta a avut loc, în 1997, prima paradă Pride într-o țară fostă comunistă . Evenimentul a fost un pas semnificativ în promovarea drepturilor LGBTQ+ într-un context post-comunist.
Orbán, aflat la putere din 2010, s-a aflat în repetate rânduri în conflict cu Uniunea Europeană și cu statele membre pe teme legate de standardele democratice, drepturile minorităților și politica externă. Criticii l-au acuzat că subminează statul de drept, acuzații pe care guvernul ungar le respinge.
Partidul său de guvernământ, Fidesz, a susținut că marșul Pride ar putea fi considerat dăunător pentru copii și că protejarea acestora trebuie să aibă prioritate față de dreptul la liberă adunare.
Comisarul european pentru democrație, justiție și stat de drept, Michael McGrath, a contrat cu argumentul că „libertatea de întrunire este un drept fundamental”.
„Nu este o amenințare pentru copii. Nu este o amenințare pentru nimeni și trebuie protejată și garantată în orice moment. Comisia analizează toate opțiunile sale”, a conchis McGrath.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO/EPA)
