Un nou studiu realizat de Cult Research, în perioada 2-10 februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, relevă că, într-un scenariu ipotetic, 41% dintre români afirmă că l-ar vota pe Nicolae Ceaușescu, acesta fiind liderul politic național cu cel mai mare scor de susținere în comparație cu ultimii președinți ai României din 1967, până în prezent.
Ceaușescu, liderul preferat într-un vot simbolic
Aproape jumătate dintre români declară că l-ar vota pe Nicolae Ceaușescu (41%), urmat de Traian Băsescu (26%), Emil Constantinescu (17%), Klaus Johannis (11%) și Ion Iliescu (5%). Acest aspect arată o simpatie nostalgică față de un lider dictatorial și față de perioada comunistă, chiar și la 36 de ani după trecerea la democrație, potrivit studiului Cult Research.
Susținerea pentru Nicolae Ceaușescu este mai ridicată în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, precum și în rândul oamenilor din mediul rural, al șomerilor, al persoanelor casnice și al pensionarilor. În schimb, Traian Băsescu este preferat mai ales de persoanele cu studii superioare, angajate, antreprenori și în rândul oamenilor din mediul urban.
Indiferent de generație, nivelul de susținere pentru Nicolae Ceaușescu rămâne ridicat în cazul românilor (în intervalul 36% și 46%). Totuși, generația X (46-61 de ani) se distinge prin cea mai scăzută intenție de a-l vota (36%), ceea ce sugerează că persoanele care au trăit în perioada comunistă manifestă cel mai redus nivel de nostalgie. În schimb, generația Y (30-45 de ani) înregistrează cel mai ridicat nivel de simpatie (46%), urmată de generația Z (42%). Astfel, generația X pare să respingă cel mai ferm ideea unui lider comunist.
Așadar, profilul susținătorilor lui Nicolae Ceaușescu este format în principal din persoanele care aveau mai puțin de 18 ani în decembrie 1989 sau care s-au născut după căderea regimului comunist.
Citește și: Negoiță revine la Primărie: instanța a anulat controlul judiciar impus de DNA
Liderii globali: Macron și Trump, la diferență de 1%
Studiul realizat de Cult Research mai arată că, dacă ar avea drept de vot pe scena internațională, tot în cadrul unui exercițiu ipotetic, românii i-ar alege în proporții aproape egale pe Emmanuel Macron (27%) și Donald Trump (26%), urmați de Vladimir Putin (17%). Analiza arată că votanții lui Nicolae Ceaușescu i-ar susține, în cea mai mare parte, pe Donald Trump (36%) și Vladimir Putin (31%), indicând o preferință constantă pentru liderii percepuți ca dictatori sau autoritari.
Din analiza votanților ipotetici ai lui Emmanuel Macron reiese că acesta ar fi votat într-o mai mare măsură de românii din mediul urban cu studii superioare. Donald Trump și Vladimir Putin au mai mulți susținători în rândul românilor cu un nivel scăzut de educație, în special absolvenți ai școlii gimnaziale sau profesionale, proveniți din mediul rural. Astfel, se conturează o tendință mai accentuată în rândul persoanelor din mediul rural, cu un nivel scăzut de educație, de a susține lideri dictatoriali, atât în cazul unui vot ipotetic la nivel național, cât și internațional.
Însă, această simpatie față de liderii autoritari nu corespunde cu nivelul de încredere al românilor în statele considerate nedemocratice. Dimpotrivă, românii manifestă cea mai mare încredere față de Japonia și Germania, confirmând o orientare simbolică spre state stabile și dezvoltate socio economic. La polul opus, Rusia și Coreea de Nord, țări asociate regimurilor autoritare, înregistrează cele mai scăzute niveluri de încredere. De asemenea, Ucraina apare, de asemenea, pe locul 3 în topul neîncrederii, pe fondul incertitudinii generate de conflictul ruso-ucrainean.
Cum explică românii realitatea: între știință și credință
Peste o treime, 38% dintre români afirmă că își explică lucrurile importante din viață prin știință și rațiune, în timp ce 22% se bazează pe credința religioasă.
Respondenții care se raportează mai mult la știință și rațiune tind să-l prefere pe Emmanuel Macron la nivel internațional și pe Traian Băsescu la nivel național, în timp ce persoanele mai religioase manifestă o predispoziție mai mare spre lideri autoritari precum Nicolae Ceaușescu și Donald Trump.
Acest lucru relevă un paradox al românilor: deși regimul comunist ca ideologie presupune restricții religioase, simpatia pentru Nicolae Ceaușescu este mai pronunțată în rândul persoanelor religioase.
”Comunitățile cu acces redus la educație și la pluralism informațional tind să fie expuse într-o mai mare măsură la mesaje autoritare, pentru că acestea oferă certitudine și claritate într-o realitate percepută ca instabilă. În acest sens, autoritarismul devine mai degrabă un refugiu psihologic transformat în opțiune ideologică” (Alexandru Zodieru, Managing Partner Cult Research).
Metodologie
Studiul este o cercetare cantitativă de tip sondaj de opinie, realizată prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), pe un eșantion de 900 de respondenți, cu vârste între 18 și 67 de ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±3,3%, cu un nivel de încredere de 95%, iar durata de completare a chestionarului a fost între 7 și 10 minute.
Despre Cult Market Research
Cult Research este o companie românească de cercetare de piață înființată în urmă cu 18 ani. Agenția oferă soluții de consultanță prin cercetare agilă ajutând companiile, instituțiile și organizațiile neguvernamentale (inclusiv internaționale) să își crească performanța adaptându-se mereu în funcție de nevoile consumatorului. Serviciile oferite se adresează unor domenii cât mai variate: agribusiness, banking, auto, comunicare, administrație publică, FMCG, retail etc.
(Sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc / Cota: 279/1978)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
