Românii din Republica Moldova au ieșit masiv la vot pentru a-l susține, cu 88%, pe Nicușor Dan în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Prezența în Republica Moldova a bătut toate recordurile anterioare: peste 158 de mii de alegători s-au prezentat la urne, față de 91 de mii, câți au ieșit în primul tur. Cifra nu ține cont de participarea, imposibil de contabilizat, a cetățenilor moldoveni plecați în diaspora cu pașaport românesc.
În seara victoriei, Nicușor Dan a mulțumit pentru susținere votanților din Republica Moldova și președintei Maia Sandu, spunând că este printre primii lideri europeni cu care vrea să vorbească, iar Chișinăul – una din primele destinații, de rând cu Bruxellesul și Washingtonul. „Mulțumesc românilor din Basarabia – și cei care locuiesc în Republica Moldova, și cei din afara granițelor. Îi asigur că România va fi tot timpul acolo pentru ei, pentru a-i ajuta în parcursul lor european și pentru a fi, într-o bună zi, împreună”, a declarat Nicușor Dan după miezul nopții, în primul lui discurs de președinte.
„Electoratul care participă la vot în Republica Moldova este unul select, bine informat și cu o cultură politică ridicată”, a declarat pentru PressHub expertul comunității WatchDog de la Chișinău, Ștefan Bejan. „Acest lucru îl face să analizeze mereu care este opțiunea cea mai decentă, să aleagă un intelectual, să nu cadă atât de ușor pradă populismelor. O altă explicație este că spre deosebire de diaspora românească din Vest, unde Simion are un scor de 60-70%, cei din Republica Moldova înțeleg mai bine pericolul rusesc”.
Ștefan Bejan mai spune că diaspora din Republica Moldova a fost mereu un sprijin pentru vectorul european al țării, votând preponderent împotriva candidaților pro-ruși. „Noi suntem învățați deja cu votul geopolitic. Iar George Simion este privit în Republica Moldova ca un exponent al Rusiei, de aceea oamenii au căutat să voteze un candidat care să asigure stabilitatea și parcursul european al României, care, astfel, să fie și un sprijin pentru Republica Moldova. Or George Simion a declarat în numeroase rânduri că nu este de acord cu sprijinul pe care România îl oferă, financiar și politic, Republicii Moldova în drumul său european”, spune expertul Watchdog.
Mesaje de sprijin din partea Maiei Sandu
Președinta Republicii Moldova Maia Sandu l-a felicitat pe Nicușor Dan imediat după miezul nopții, după ce a devenit evidentă victoria acestuia.
„România, mergem împreună cu încredere pe drumul european! Republica Moldova și România se bazează una pe alta – și la bine, și la greu. Dragi moldoveni cu cetățenie română de acasă și din toată lumea, ați avut, din nou, o voce puternică pentru libertate și democrație! Vă mulțumesc tuturor pentru participarea impresionantă în alegeri. Ne vede o lume întreagă ce putere avem când suntem uniți!”, a scris Maia Sandu.
Maia Sandu a avut un mesaj clar de susținere pentru Nicușor Dan și cu câteva zile înainte de turul II, la fel ca și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, și prim-ministrul Dorin Recean. „Noi, moldovenii, știm ce înseamnă șantajul rusesc și cât valorează libertatea, siguranța, dorința de a face parte din familia europeană. Acum, România are nevoie de noi”, spunea Maia Sandu într-un mesaj video.
Iar duminică, președinta Republicii Moldova a publicat un video cu momentul în care a mers să voteze la ambasada României de la Tirana, după încheierea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Un gest firesc pentru orice cetățean implicat”, scrie în descrierea videoului.
Votanții din Republica Moldova, ținte ale retoricii agresive a suveraniștilor
În ultimele săptămâni, alegătorii din Republica Moldova au fost puternic atacați pe rețelele de socializare și în presă de susținătorii lui George Simion. Pe modelul socialiștilor pro-ruși din Republica Moldova, care au inițiat interzicerea dreptului de vot pentru diaspora, suveraniștii din România au atacat alegătorii din Republica Moldova, contestându-le dreptul de a alege și spunând că aceștia ar fi interesați doar de pașapoarte cu care să călătorească în UE, alocații pentru copii, gaze și ajutoare românești. Au existat și voci care propuneau retragerea cetățeniei române pentru cetățenii din Republica Moldova.
Iar George Simion i-a cerut public Maiei Sandu vineri, în prima zi de alegeri în diaspora, să oprească ceea ce el a numit „turism electoral”. Guvernul de la Chișinău a reacționat, prin vocea purtătorului de cuvânt Daniel Vodă: „Moldovenii cu cetățenia română sunt oameni liberi. Au dreptul garantat să voteze conform propriilor convingeri. Îi încurajăm pe toți să iasă la vot și să-și facă vocea auzită. Fără frică”, a scris Daniel Vodă.
Aceste atacuri, dar și riscul ca președinte la București să ajungă un pro-rus, au determinat cetățenii moldoveni să se mobilizeze într-un număr aproape dublu față de primul tur al alegerilor.
„Niciodată în istorie, românii dintre Prut și Nistru nu au fost mai huliți și batjocoriți de frații lor de peste Prut ca în aceste zile. Valuri de ură s-au revărsat asupra noastră, pentru simplul fapt că am ieșit să ne îndeplinim datoria de cetățeni și un drept garantat prin Constituție”, a scris Ștefan Bejan într-o postare.
„Aceasta se întâmplă din cauza unor persoane care, ani la rând, au strigat „Unire” și care spuneau că Republica Moldova trebuie să fie un proiect de țară al României. Dar noi știm că cei care ne insultă nu sunt România. România sunt multe milioane de oameni muncitori și cu bun simț. de asta, noi ne-am mobilizat și am făcut istorie. Suntem peste 158 de mii care am votat în Moldova, iar alte câteva zeci de mii au votat în diasporă.
Nu am votat din ură, nu pentru ruble rusești, ci cu încredere și speranță. Am votat pentru că știm ce înseamnă populismul și politicienii aserviți intereselor lui Putin. Am votat pentru că România a fost de atâtea ori alături de noi și, astăzi, când România se află într-o situație foarte dificilă, vrem să o ajutăm să continue pe calea cea dreaptă. Dar, în primul rând, am votat pentru că, chiar dacă nu trăim în România, suntem români.”
Directoarea asociației ESGA de la București, Angela Grămadă, explică și ea votul masiv dat în Republica Moldova:
„Credeți că moldovenii au ieșit la vot doar pentru a pleca în Europa? Credeți că au făcut-o doar pentru alocațiile pentru copii? Eu zic să vă mai gândiți o dată.
Mulți politicieni români au vorbit cu fast și/sau pretins regret despre 28 iunie 1940, despre Ribbentrop – Molotov, etc. Da, atunci mulți s-au trezit necetățeni români, dar cetățeni sovietici. Acum moldovenii sunt ”amenințați” a doua oară cu cetățenia, că vor urma inițiative legislative pentru a le fi retrasă că nu au votat cum au vrut unii. Vorbim despre dreptate, dar am ajuns să ne purtăm unii cu alții precum cei care ne-au făcut necetățeni în 28 iunie 1940.
Am mers dimineață la alegeri cu ”Doamne, ajută!” și cu două gânduri:
1. Basarabia trebuie îmbrățișată cu tot ce are, cu toate etniile și opiniile ei diferite. Căci e vorba de unire cu oameni, nu cu teritorii.
2. Nimeni din neamul meu nu o sa mai stea în lagăr ori pus pe lista.
Da, sunt din Basarabia. Da, am avut și eu în familie oameni pe liste și trimiși în Siberia. Sunt parte din ambele gânduri, sunt parte din statistica electorală.
#hailavot în cazul meu nu este despre oportunism, este despre ce fac eu ca să nu mă simt necetățeancă.”
Fostul prim-ministru, omul de afaceri Ion Sturza, a punctat și el rolul important pe care cetățenii români din Republica Moldova îl au în menținerea valorilor democratice și a românismului:
„Fraților, nu mai aruncați cu pietre în basarabeni, reproșându-le că nu așa merg, nu așa se uită, nu așa votează…
Nu suntem noi toți olimpici, dar nici nu mâncăm la micul dejun „țărână strămoșească”, bem „apă sfântă” și respirăm cu „aer moștenit de la daci”.
Poate că suntem „ruda cea săracă”, cum le place unora să ne poreclească, dar zecile de mii de basarabeni care trudesc în Țară contribuie cu miliarde de euro la PIB, tratează bolnavi, învață copii, muncesc în fabrici și pe ogoare, investesc în afaceri, conduc corporații. Nu toți sunt de profesie „români” și stau cu mâna întinsă la clanța „departamentului de pretutindeni”.
Cei de peste Prut au luptat zeci de ani pentru unitatea națională purtând sus tricolorul, vorbind limba română și venerând istoria neamului. Mulți au primit și bătaie pentru aceasta. Inclusiv de la „candidatul cu șanse”. Noi știm ce înseamnă să pupi mâna „țarului”! Ca recompensă rămâi cu capul ras și curul gol. Evident, dacă mai rămâi. E treaba unora dintre voi faptul că „candidatul cu șanse” azi este salutat cu duioșie de Laguta, Dodon sau Dughin.
Noi vom vota, fără să întrebăm de nimeni, pentru o Românie europeană și siguranță euroatlantică. Sănătate să aveți!”
Scriitoarea Ionela Hadârcă, explică și ea de ce se implică românii din Republica Moldova în alegerile din România:
1. Pentru că avem dreptul legal, garantat de Constituție. Atât de simplu.
2. De ce votăm, dacă nu locuim în România? Pentru că avem dreptul. Votul este contribuția noastră minusculă pentru țara la care, dă Doamne, ne vom întoarce. Pentru că așa e natural să se întâmple.
3. De ce ne pasă? Pentru că noi niciodată n-am fost întrebați. România a cedat acest teritoriu în 1940. Nu noi am ales. De atunci am început a boci și nu ne-am mai oprit. Am ascultat radioul pe ascuns, am adus Blaga și Labiș pe furiș, pe sub boarfe… numai ca să menținem cumva legătura cu ceea ce suntem. Faptul că vorbim în continuare românește nu e nici minune, nici cadou. E meritul, riscul și rezultatul efortului depus de fiecare bunică, care scotea de după icoană cărțulia cu rugăciuni scrise cu litere latine, a fiecărui tată, care zicea șoptind „rușii nu ne-au eliberat, ei ne-au cotropit”, a fiecărei profesoare care stătea până la 1 noaptea să învețe întâi ea regulile gramaticale noi, după care – să le transmită copiilor.
4. De câte ori am fost întrebați, am ales calea europeană. La limită, cu greu, luptând cu frauda aproape deschisă și nesimțită, dar cumva am izbutit să obținem același fapt juridic, legal, recunoscut – noi vrem să fim europeni. Alături de voi.
5. Pentru că ne-am saturat de proști. Ați avut și voi, dar niciunul nu era atât de pregătit să vă vândă rușilor în 2 timpi și 3 mișcări. Noi am trecut prin tot procesul, o simțim de parcă a fost ieri.
Dar acum nu va fi vorba doar de stâlcirea limbii și de îndobitocirea oamenilor. Ci efectiv – de stoparea fondurilor, proiectelor, modernizării și de siguranța vieții fiecăruia dintre voi. Dezvoltarea se întâmplă greu, dar degradarea – imediat. Și nici măcar nu vorbesc de bombe.
Cu plăcere, iubita mea Patrie. ❤️
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Inquam Photos / Malina Norocea)
