Pe 29 august 2025, Tribunalul București excludea, aparent fără un motiv întemeiat, o constatare tehnico-științifică a procurorilor anticorupție, făcută doi ani mai devreme de către „serviciul specialiști” al DNA în dosarul holterelor cumpărate de la Complexul Caraiman din subordinea Primăriei Sector 1, instituție condusă pe atunci de Daniel Tudorache, primar PSD.
Judecătorul Tribunalului București arată că „raportul de constatare tehnico-științifică reprezintă, potrivit dispozițiilor art. 172 alin. (9) C.proc.pen, un procedeu probatoriu cu caracter excepțional, a cărui dispunere este strict condiționată de existența unor împrejurări concrete care reclamă intervenția urgentă a organelor judiciare, respectiv existența unui pericol de dispariție a unor mijloace de probă”, „așadar, legea nu permite recurgerea la acest procedeu probatoriu în considerarea unei simple utilități probatorii sau a comodității obținerii unei opinii de specialitate, ci numai în ipoteza în care sunt întrunite condiții excepționale, reale și obiectiv verificabile”.
Altfel spus, nu era nicio urgență în anchetarea acestui caz, astfel încât nu se justifică constatarea tehnico-științifică a procurorilor. „Nu s-a invocat și nici nu rezultă din conținutul ordonanței existența unui risc concret de dispariție, alterare sau modificare a acestor mijloace de probă, acestea fiind documente administrative, contractuale și financiar-contabile aflate sub controlul autorităților ori deja ridicate și atașate dosarului. În aceste condiții, nu se poate susține, nici măcar la nivel declarativ, existența unei urgențe reale care să impună conservarea imediată a unor probe prin intermediul constatării tehnico-științifice”, se arată în motivarea Tribunalului București. Decizia nu este definitivă.
Citește și: Cine controlează ECRIS? Întrebările incomode ale unei judecătoare
Diferența dintre expertiză și constatare
Judecătorul mai spune că nu a dorit „golirea de conținut a distincției operate de legiuitor între expertiză și constatare și transformarea acestui procedeu excepțional într-un instrument probatoriu de drept comun, utilizabil ori de câte ori organul de urmărire penală apreciază utilitatea unei opinii tehnice. În acest sens, în acord cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul subliniază că alegerea mijlocului de probă nu poate fi făcută exclusiv în considerarea utilității acestuia, în condițiile în care legea stabilește reguli clare, stricte și cumulative pentru dispunerea fiecărui procedeu probatoriu”, se mai arată în motivare.
El a mai ajuns la concluzia că „natura înscrisurilor analizate și perioada îndelungată scursă de la începerea urmăririi penale confirmă că expertiza era singurul procedeu probatoriu compatibil cu exigențele legii”. Altfel spus, raportul de constatare tehnico-științifică din decembrie 2022 „a fost dispus cu încălcarea condițiilor legale care reglementează recurgerea la acest procedeu probatoriu, fiind utilizat în afara ipotezelor excepționale prevăzute de lege, ca substitut al expertizei”. Mai mult, această expertiză a încălcat drepturile inculpaților, mai susține TB. „Această neregularitate a adus în concret o vătămare a drepturilor procesuale ale inculpaților, în special prin eludarea garanțiilor procedurale specifice expertizei, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin sancțiunea excluderii probei”.
Excluderea probei
Prin urmare, judecătorul va admite excepția, va constata nelegalitatea administrării raportului de constatare tehnico-științifică din 29.12.2022 și, în consecință, va dispune excluderea acestuia din materialul probatoriu, precum și eliminarea sa din dosarul cauzei, în conformitate cu dispozițiile legale incidente privind excluderea probelor obținute cu încălcarea legii. (…) Va dispune îndepărtarea fizică a raportului de constatare tehnico-științifică din volumul 78 al dosarului de urmărire penală.
Șapte luni mai târziu, după ce a amânat prima pronunțare aproape jumătate de an, Tribunalul București a decis restituirea dosarului la DNA, deoarece procurorii nu au eliminat toate referirile din rechizitoriu la raportul de constatare care a fost exclus de la dosar. Astfel, „procurorul nu a respectat obligația impusă de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din 29.08.2025, fiind în continuare prezente în cuprinsul actelor întocmite în cauză, mai ales în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale, cât și în conținutul rechizitoriului, referiri directe la raportul de constatare tehnico-științifică dispus în cauză”, se arată în motivarea TB.
Supărarea magistratului
„În opinia judecătorului de cameră preliminară (JCP), chiar după emiterea unei ordonanțe-remediu, neregularitatea actului de sesizare nu a fost înlăturată, nefiind eliminate pasajele și referirile extrem de ample la raportul de constatare tehnico-științifică exclus conform încheierii de la data de 29 august 2025, aspect care atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și a limitelor judecății. În baza art. 346 alin. (3) lit. a) C.proc.pen., se va constata neregularitatea actului de sesizare inclusiv în urma ordonanței «remediu» emise de procuror și, în consecință, se va dispune restituirea cauzei la Direcția Națională Anticorupție”, arată instanța pe 12 martie 2026.
Potrivit legii, procedura de cameră preliminară nu poate depăși 60 de zile. În cazul TB, aceasta a durat 945 de zile și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest lucru.
Potrivit DNA, în perioada 2019–2020, Livia Iuliana Gomes, în calitate de director executiv al Complexului Multifuncțional Caraiman, beneficiind de ajutorul inculpatei Monica Ghiță, în calitate de șef Serviciu Achiziții Publice în cadrul aceluiași complex, ar fi dispus și coordonat derularea formală a două proceduri de achiziții publice, în urma cărora contractele de achiziție ar fi fost câștigate în mod nelegal de către SC Minimed Solutions SRL și administratorul acesteia.
Instituția medicală Complexul Multifuncțional Caraiman este o instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului Local al Sectorului 1 și finanțată de la bugetul local. Cele două contracte ce ar fi fost atribuite în mod nelegal priveau „Sistemul integrat de telemedicină” (achiziția de holtere EKG 12 canale, EKG 3 canale, achiziția de software dispecerat ambulanță), respectiv „Extinderea Sistemului integrat de telemedicină” (achiziția a 2.700 de holtere EKG 3 canale, precum și a 2 servere).
Referitor la primul dintre cele două contracte, „Sistemul integrat de telemedicină”, acesta ar fi fost atribuit societății comerciale în condiții de nelegalitate, întreaga procedură de achiziție publică fiind fraudată, deoarece documentația tehnică ar fi fost întocmită cu participarea indirectă a viitorului câștigător al procedurii, acesta furnizând specificațiile tehnice ale sistemului, care aveau caracteristici ce restricționau concurența și care ar fi fost folosite, inițial, în întocmirea referatului de necesitate, iar, ulterior, preluate în documentația de atribuire și în contractul de achiziții publice, sub formă de anexe.
Rolul fostului consilier local
Mai mult, pentru a se stabili valoarea estimată a acestei achiziții publice, ar fi fost mimată o procedură de consultare a pieței, la care unic ofertant de preț ar fi fost S.C. ALIAS PRIME S.R.L. (al cărei administrator în fapt ar fi tot inculpatul persoană fizică), aceasta fiind folosită ca societate paravan de către același inculpat persoană fizică, administrator al Minimed Solutions SRL.
Referitor la cel de-al doilea contract, „Extinderea Sistemului integrat de telemedicină”, Complexul Multifuncțional Caraiman ar fi trebuit să achiziționeze 2.700 de holtere EKG 3 canale, precum și 2 servere, sub pretextul răspândirii la nivel național a infecției cu noul virus SARS-CoV-2, în ciuda faptului că nu exista o documentație medicală, atestată de specialiști, care să confirme faptul că aceste holtere pot confirma sau nu suspiciunea de infectare cu virusul SARS-CoV-2, așa cum, în mod fals, s-ar fi precizat în referatul de necesitate al procedurii de „Extindere a Sistemului Integrat”.
Mai mult, pentru a favoriza din nou SC Minimed Solutions SRL, Complexul Multifuncțional Caraiman, prin directorul său executiv, ar fi inițiat o procedură de negociere cu nerespectarea condițiilor prevăzute în Legea achizițiilor publice și ar fi organizat o procedură de „negociere fără publicare prealabilă”, „fulger” (finalizată în termen de 7 zile de la declanșarea procedurii de licitație).
Citește și: Controverse după mesajul unui judecător CSM despre „banii Justiției” și Ucraina
Contract reziliat
În plus, conform ofertei SC Minimed Solutions SRL și a contractului încheiat la data de 27.03.2020 cu Complexul Multifuncțional Caraiman, operatorul economic ar fi ofertat și s-ar fi obligat la un grafic de livrare a celor 2.700 de holtere pe o perioadă de 6 luni, un termen care depășește cu mult sensul cuvântului „urgență”.
De asemenea, facem mențiunea că, după ce presa a mediatizat, la data de 02.06.2020, în sens negativ, această achiziție, Complexul Multifuncțional Caraiman a decis, la 19.06.2020, rezilierea contractului încheiat cu SC Minimed Solutions SRL, pentru diferența de 1.700 de holtere ce urmau a mai fi livrate.
La comiterea faptelor, inculpata Gomes Iuliana Livia ar fi beneficiat și de ajutorul inculpaților Ghiță Monica, Apostol Laura Nicoleta și Mărășescu Constantin, care ar fi întocmit referatele de necesitate, caracteristicile tehnice ale Sistemului Integrat Telemedicină, caietele de sarcini, strategia de contractare, planul anual al achizițiilor, diferite rapoarte și procese-verbale etc.
În perioada 22 noiembrie 2019 – 18 decembrie 2019, administratorul Minimed Solutions S.R.L., pentru a disimula sumele de bani primite în cadrul contractului menționat anterior, ar fi schimbat în euro suma de 196.300 lei aflată în contul societății și și-ar fi achiziționat un autoturism marca Mercedes-Benz GLC. Ulterior acestei achiziții, inculpatul ar fi vândut autoturismul către SC Alias Prime SRL, societate administrată în fapt tot de același inculpat.
Dividendele politicianului
La data de 23.10.2020, același inculpat ar fi transferat din contul de trezorerie al firmei S.C. Minimed Solutions S.R.L. suma de 5.000.000 lei în contul curent al societății, iar la data de 26.10.2020 ar fi transferat suma de 3.000.000 lei în contul său personal, cu titlul de dividende.
Ulterior, la data de 29.10.2020, administratorul firmei, Mihai Peptan, fost consilier general ales pe listele PSD, ar fi achiziționat, contra sumei de 2.437.300 lei, un imobil în municipiul București, sectorul 1, toate acestea în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a banilor câștigați în urma încheierii celor două contracte.
Din probele administrate a reieșit că prejudiciul total cauzat Complexului Multifuncțional Caraiman este de 17.205.091,34 lei. În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
