6 martie, vineri, zi de bilanț în conferință de presă la Curtea de Apel Timișoara. Cum ne-a obișnuit conducerea Curții de mai mulți ani, raportul a fost trimis în avans, pentru ca jurnaliștii să poată întreba cu informațiile pe masă. Cifrele pentru anul 2025 nu arată rău, dar era inevitabil să se ajungă la întrebarea cheie, reprezentând durerea justițiabililor, dar și a instanțelor: numărul mare de dosare în raport cu numărul tot mai redus al judecătorilor. A subliniat-o și Maria Cristina Dica, președinta Curții timișorene. Curtea de Apel Timișoara, la cele patru instanțe din Timiș, Arad și Caraș-Severin, a instrumentat anul trecut peste 52.000 de dosare cu 56 de judecători. 22 se vor pensiona în 2026, grăbiți să nu piardă privilegiile care au creat nemulțumire și tensiuni în societate. Jurnaliștii au pus problema inclusiv în termeni morali: oare atașamentul magistraților față de profesie ține doar de bani și de avantajul pensionării la vârsta maturității profesionale?
Gheorghe Odagiu, șeful actual al CSM, invitat la bilanț, a pus totul în termenii unui imens „sacrificiu”, referindu-se la cele 3,6 milioane de dosare cu care sunt încărcați judecătorii români. Paradoxul sistemului de pensionare timpurie este că magistrații pleacă din sistem și nu pot fi înlocuiți cu viteza vacantării locurilor. La fel în cazul grefierilor. În consecință, numărul mare de cazuri se va distribui unui număr tot mai restrâns de judecători și grefieri. Se adaugă sistemul de control numit metaforic de presă „A sunat Lia”, care generează insatisfacție profesională. Delegările și detașările arbitrare, controlul exercitat de grupul Liei Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, dau imaginea unei justiții capturate, așa cum a arătat reportajul realizat recent de echipa Recorder.
Noul președinte al CSM, Gheorghe Odagiu, a criticat din nou guvernul fără să se uite în oglindă: când spui despre premierul Bolojan că a „rostogolit minciuni”, că e „demagog”, iar despre președintele Dan că „împăratul este gol”, e greu să ceri „o discuție așezată” cu aceste puteri ale statului. Obligația de rezervă a magistratului ar trebui să opereze ori de câte ori acesta iese în spațiul public, inclusiv pe rețelele sociale.
Am semnalat ca un alt exemplu de absență a rezervei cazul judecătoarei Adriana Stoicescu de la Curtea de Apel Timișoara, cunoscută pentru afirmațiile politice deloc reținute postate frecvent pe pagina sa de Facebook. Judecătoarea batjocorește oameni politici, intelectuali publici, colegi de breaslă, justițiabili la grămadă. Iată câteva mostre recente:
„Ai că m-am liniștit! Știe “Tudorascearșafsupărat” (Tudor Chirilă – n.red.) cine trebuie să fie șăfii la procurori. Gata, suntem salvați! Prietene, ceva nu funcționează în viața ta… Lasă-neeeeee!”, posta pe FB în 3 martie 2026.
„Telectualii lu’ pește…După înjurătura care ne unește a lui Liiceanu, credeam că nimic nu mă mai poate scârbi. M-am înșelat”. (23 februarie)
„Doamne, apără-ne…..Faceți-i ceva, umblați la șuruburi, înlocuiți ce-i defect, puneți-i baterii noi, schimbați priza, nu știu, orice…”, scrie doamna judecător deasupra unei imagini cu președintele Nicușor Dan în 15 februarie.
„Azi mi-a fost rușine că sunt judecător. În momentul în care frustrarea și nemulțumirea personală ne domină și nu mai suntem în stare să fim echilibrați, cred că e cazul să plecăm acasă. În momentul în care ne folosim de media ca să ne plătim polițe, suntem orice, doar judecători nu. Deci, toți suntem tâmpiți, doar d-na Moroșanu e reperul și lumina justiției. Iar referendumul băiețelului cu carnețelul e apogeul penibilului. Silă….”, scria d-na judecător pe FB în 13 februarie, persiflând o judecătoare curajoasă și pe președintele statului redus la imaginea degradantă „băiețelul cu carnețelul”. Ceva dreptate are Adriana Stoicescu în această postare plină de frustrări și silă: „În momentul în care frustrarea și nemulțumirea personală ne domină și nu mai suntem în stare să fim echilibrați, cred că e cazul să plecăm acasă”.
Am aflat la conferința de presă că nu există soluții în acest caz, fiindcă „alte instituții” ar trebui să analizeze ieșirile de pe șine ale magistraților. Președintele CSM a contrapus cazului cronic Adriana Stoicescu cele două postări ale judecătorului Cristi Danileț pentru care a fost sancționat în 2019 prin reducerea timp de două luni a salariului cu 5%. Un comentariu al său a fost considerat politic, altul indecent, fiindcă Danileț scrisese pe FB despre un procuror că are „sânge în instalație”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate lui Danileț, cu 10 voturi la 7 în Marea Cameră. Concluzia? Statul român i-a încălcat lui Danileț dreptul la liberă exprimare.
Gheorghe Odagiu a insistat în fața jurnaliștilor să prezinte cazul Danileț vs România ca pe o falsă victorie, fiindcă doar 10 din 17 judecători ai CEDO au decis în acest caz, sau doar 9, dacă citim unele argumentații. Expresia „are sânge în instalație” este considerată de președintele CSM gravă, o subtilitate de limbaj inacceptabilă.
Oare când judecătoarea în exercițiu Stoicescu postează pe FB în 4 martie că „România e la menopauză”, limbajul aluziv este adecvat ? E o metaforă reușită? Este o exprimare circumspectă și prudentă, cum recomandă decizia CEDO?
Concluzia magistratului de rang înalt, șef al CSM, este că „Decizia CEDO pare că ne dă dreptul să ne exprimăm în orice mod”.
Totuși, sentința cazului Danileț vs România parcă nu asta spune.„Judecătorii trebuie să dea dovadă de circumspecție și prudență în tonul lor, iar mesajele ar trebui formulate clar pentru a evita interpretări multiple”, precum și pentru a proteja demnitatea judiciară. Șapte judecători au considerat că Danileț este ținut de obligația rezervei și a discreției. Zece au văzut că dreptul la exprimare liberă nu i-a fost respectat.
„Curtea a constatat că reducerea salariului, deși nu este cea mai severă sancțiune, este probabil să producă un efect de descurajare asupra domnului Danileț și a sistemului judiciar în general. Marea Cameră a exprimat rezerve serioase cu privire la caracterul adecvat al controlului judiciar intern, menționând că autoritățile române nu au examinat contextul și nu au furnizat o motivare adecvată”, explică într-o analiză Louise Hannah Knops, de la Vrije Universiteit Brussel.
„Având în vedere toate aceste criterii, Curtea a hotărât că mesajele domnului Danileț s-au încadrat în limitele unui echilibru rezonabil între implicarea civică și datoria de discreție judiciară. Curtea a stabilit că ingerința nu a reprezentat o nevoie socială presantă, întrucât autoritățile interne nu au oferit justificări relevante și suficiente pentru restricție. Cu 10 voturi pentru și 7 împotrivă, Curtea a considerat ingerința disproporționată, rezultând o încălcare a dreptului domnului Danileț la libertatea de exprimare”, este în rezumat concluzia deciziei CEDO.
În 2021, Cristi Danileț, pe atunci judecător la Tribunalul Cluj, a fost exclus din magistratură de CSM, cu mâna Inspecției Judiciare. Sancțiunea i s-a aplicat pentru două postări de pe TikTok sub acuzația de „conduită prin care se aduce atingere imaginii justiției”. Postările îl arătau curățând piscina și tunzând gardul viu din jurul casei. Danileț a câștigat mai multe procese, totuși a fost exclus de trei ori din magistratură, ultima dată în 2022. Statutul său de om liber, deci de magistrat incomod, a însemnat pentru el ani pierduți în instanțe și pierderea unui judecător competent din sistem.
Magistrații care azi declară public „Je suis Savonea”, cum a postat Adriana Stoicescu pe pagina sa de FB în 25 februarie, nu vor avea de pătimit pentru limbajul lipsit de sobrietate și decență, care afectează încrederea cetățeanului în justiție.
(Foto: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
