Într-o seară de mai, la Sinagoga eveiască din Târnăveni, Lukas Ligeti va ține un concert. Este fiul lui György Ligeti, considerat unul dintre marii compozitori de muzică instrumentală ai secolului al XX-lea, cunoscut și prin colaborarea la realizarea de coloane sonore pentru filmele lui Stanley Kubrick: „Odiseea spațială 2001”, „Strălucirea” („Shining) și „Cu ochii larg închiși” („Eyes Wide Shut”).
Seara este răcoroasă, cu miros de plante crude și ziduri vechi. Sinagoga este ascunsă în spatele unui bloc comunist ridicat de tovarășii lui Ceaușescu – așa ascundeau părți de istorie care nu le conveneau. Nu se vede de la stradă, intri printr-un gang ca intrarea într-un garaj, pe sub bloc, și, dincolo, se deschid ușile ei. Gata să se ruineze de tot, în anii 2000 a fost salvată de comunitatea religioasă din Israel și alte câteva asociații culturale care au contribuit și au restaurat-o, iar acum este centru cultural care poate găzdui concerte, spectacole, concursuri, are amenajat și un muzeu.
În sinagogă pătrund sfioși localnici frumos îmbrăcați, de toate vârstele, se așază în băncile roase de timp ale vechii sinagogi. Eu stau la numărul 138.
Cândva, prin 1936, comunitatea din Târnăveni număra 711 suflete, la recensământul din 2011 aici mai trăia… un singur evreu.
„Voi vorbi în limba engleză”, începe Lukas, „pentru că, dacă în maghiară știu să spun că nu știu limba, în română nu știu să spun nici că n-o știu”, precizează Lukas.
„Vin pentru a doua oară în orașul unde s-a născut tatăl meu, la doi pași de această sinagogă. Prima dată am venit cu mama în 2006, să revedem locul. Acum am venit să cânt aici, pentru că, deși am concertat în săli cu nume mari, îmi plac locurile mici ca această sinagogă.”
Interiorul umbros al fostei sinagogi este decorat cu steagurile României, Uniunii Europene, al Israelului și Ungariei. Această micuță comunitate, spulberată de istorie, în casa ei sacră de rugăciune, își declară simbolic iertarea.
György, un tată celebru
De vreo 5 ani, la Cluj, are loc în fiecare primăvară, în mai, cam când s-a născut, un festival în memoria lui György Ligeti.
György a urmat cursurile unui gimnaziu românesc, unde a obținut bacalaureatul în 1941. A vrut apoi să studieze fizica, dar Transilvania de Nord fiind ocupată din 1940 de trupele militare horthyste, nu i s-a permis aceasta fiindcă era evreu. Ligeti a studiat totuși la Conservatorul din Cluj. Dar, în 1943, i s-a interzis și aici să studieze, conform legilor împotriva evreilor. Regimul de tip nazist al lui Horthy l-a trimis la muncă forțată. În același timp, fratele lui de 16 ani, Gabor, a fost trimis în lagărul de concentrare din Mauthausen, unde a fost ucis, iar restul familiei i-a fost deportată la Auschwitz; unicul supraviețuitor al deportării a fost mama sa.
După război, Ligeti și-a continuat studiile la Budapesta. După absolvire, în 1949, a studiat câțiva ani etnologia muzicii folclorice românești, urmând a se întoarce la Budapesta, unde a devenit profesor de armonie, contrapunct și analiză muzicală. Ligeti a predat în Darmstadt, Hamburg, Stockholm etc.
După cel de-al Doilea Război Mondial s-a stabilit la Budapesta, de unde a emigrat la Viena în contextul Revoluției Ungare din 1956. În anul 1967 a primit cetățenia austriacă. După ce a trăit o perioadă lungă în Germania (la Berlin și Hamburg), din 1989 și până la momentul morții, a locuit din nou la Viena.
A murit la Viena în 2006. Este înmormântat în cimitirul marilor celebrități din Viena muzicală. Este cunoscut mai ales pentru contribuția sa la muzica filmului „Odiseea Spațială”.
Mozart, azi
Anul acesta, în 2025 , festivalul a început pe 22 mai și ține până în 31 mai. Prezența în festival a lui Lukas a atras mulți iubitori ai muzicii moderne sau pur și simplu curioși. Sinagoga din Târnăveni s-a umplut. Au venit și de la Cluj, cu un autocar al echipei de fotbal Universitatea.
La primele acorduri ale lui Lukas, se ridică praful de pe candelabre și speriați, porumbeii zboară de pe acoperiș. Sinagoga se trezește la viață. Acorduri africane, sunete ale străzilor lumii, ale savanei sau instrumente tradiționale, sunete electronice se combină într-o muzica vibrantă, care pătrunde în toate celulele ființei tale.
„Tata îmi spunea, când eram mic, că se auzea în muzica țiganilor, de multe ori doar contrabasul – sunetul jos, de bază, și asta m-a inspirat”, explică Lukas printre piesele interpretate.
Dacă Mozart ar fi trăit astăzi, așa cum spun organizatorii festivalului într-un pliant de prezentare, și ar fi umblat pe unde a umblat Lukas, probabil ar fi compus aceeași muzică.
Lukas s-a născut la Viena, dar a trăit în mai multe orașe și pe mai multe continente, Africa fiind tărâmul din care s-a inspirat cel mai mult. Este profesor și a predat la câteva mari universități din Statele Unite, iar din acest an se va muta la Universitatea din Bruxelles.
Ecouri
Dacă, pentru spectatorii mai în vârstă ai concertului lui Lukas de la Sinagoga din Târnăveni, muzica lui a părut „mai abstractă, mai greu de înțeles, nu suntem obișnuiți cu așa ceva, dar ni s-a părut interesant să o ascultăm”, tinerii au fost plăcut surprinși și „de acum o să-i căutăm piesele pe Youtube”.
Un interes aparte pentru Ligeti îl are scriitorul austriac Herbert Stöger, care a venit special la concertul lui Lukas pentru a discuta cu acesta maniera în care vor organiza participarea lui la un eveniment ce va marca finalizarea unui proiect scriitoricesc recent demarat, dedicat lui György Ligeti.
Herbert spune că s-a întâlnit din întâmplare cu muzica lui Ligeti prin anii 90, i-a plăcut, iar acum, venind în România, la Cluj Napoca a descoperit cu surprindere că acesta trăise și studiase la o palmă de loc. Așa că, a decis să inițieze un proiect în care sunt angrenați scriitori din România, Austria și Germania. Fiecare dintre ei, inclusiv Lukas, scriu eseuri despre sau în legătură cu creația lui György Ligeti, care vor fi publicate într-un volum intitulat „LigetiSM”. Volumul va fi însoțit de lecturi publice în patru orașe europene și de un eveniment de lansare când Lukas va concerta în clădirea fostului crematoriu din Linz. Foarte aproape de Mauthausen.
„Acum 30 de ani am auzit prima dată de Ligeti și am crezut că este italian,” – mărturisește Herbert – „apoi am fost uimit să aflu că a trăit la Cluj și că există un festival dedicat lui. M-a impresionat interesul pe care îl arată comunitatea față de acest compozitor foarte modern și că sălile la concertele lui Lukas sunt pline. Plănuim să includem și Clujul în seria orașelor unde vor fi lecturi publice din volumul pe care-l pregătim.”
Lukas Ligeti, continuatorul moștenirii celebrului său tată
Lukas Ligeti este un compozitor și percuționist contemporan recunoscut pentru stilul său inovator, aflat la intersecția dintre muzica clasică, jazz, muzica electronică și tradițiile africane. Fiul celebrului compozitor György Ligeti, Lukas și-a construit un drum artistic distinct, explorând noi forme de expresie sonoră și colaborând cu muzicieni din întreaga lume. Activitatea sa se remarcă printr-un interes profund pentru poliritmie, improvizație și experiment sonor, lucrările sale fiind interpretate pe scene importante din Europa, America și Africa. Ligeti a contribuit semnificativ la dialogul intercultural în muzică, fiind un promotor al colaborării între tradiții muzicale diverse și un inovator al compoziției contemporane.
