Cu o săptămână înainte de începerea summitului climatic COP30, guvernele Uniunii Europene au ajuns la un numitor comun privind modificarea Legii europene a climei (Green Deal) , stabilind un nou obiectiv obligatoriu de reducere cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990.
Măsura reprezintă un pas esențial în direcția atingerii neutralității climatice până în 2050 și deschide calea negocierilor cu Parlamentul European pentru stabilirea textului final al legislației.
În cursul negocierilor, România, alături de Italia și Polonia au obținut o concesie: să se amâne cu un an implementarea sistemului european de taxare a carbonului pentru emisiile provenite din încălzire și combustibili — cunoscut sub numele de ETS2. Totodată, au cerut extinderea utilizării biocombustibililor și a altor tipuri de combustibili cu emisii reduse de carbon în transport, măsură care ar putea slăbi interdicția convenită pentru 2035 privind vânzarea de mașini noi cu motor pe combustie internă.
„Astăzi am adoptat o țintă climatică de 90% pentru 2040, susținută pe scară largă de statele membre. Ținta este bazată pe știință, dar combină competitivitatea și securitatea noastră. Chiar și în vremuri dificile, putem acționa uniți”, a declarat Lars Aagaard, ministrul danez al energiei și utilităților, care a prezidat reuniunea Consiliului European.
Textul adoptat de Consiliu confirmă propunerea Comisiei Europene privind reducerea de 90%, dar introduce o serie de mecanisme de flexibilitate menite să sprijine economiile europene în tranziția verde:
Credite internaționale de carbon (până la 5% din emisiile din 1990)
Consiliul permite statelor membre să folosească credite internaționale de carbon pentru a compensa o mică parte din emisiile interne, până la un plafon de 5% raportat la nivelurile din 1990.
Aceste credite provin din proiecte verificate de reducere a emisiilor din afara Uniunii Europene – de exemplu, inițiative de împădurire, energie regenerabilă sau gestionare durabilă a solului în țări terțe.
Mecanismul ar urma să funcționeze după anul 2036, cu o perioadă-pilot între 2031–2035, și are rolul de a oferi un instrument suplimentar statelor care întâmpină dificultăți în reducerea emisiilor interne. Totuși, aceste credite trebuie să fie „de înaltă calitate” – adică să provină din proiecte cu impact real și măsurabil asupra climei, verificate conform standardelor ONU sau Acordului de la Paris.
Recunoașterea eliminărilor permanente de carbon
Consiliul a introdus în textul său o prevedere clară privind rolul eliminărilor permanente de carbon, fie prin soluții tehnologice (precum captarea și stocarea dioxidului de carbon – CCS, sau captarea directă din aer – DAC), fie prin soluții naturale (împădurire, refacerea turbăriilor, soluri agricole care stochează carbonul).
Aceste eliminări sunt esențiale pentru a compensa emisiile „reziduale” din sectoare greu de decarbonizat – precum agricultura, cimentul, aviația sau transportul greu. Consiliul subliniază totuși că utilizarea lor trebuie să fie complementară reducerilor directe și nu un substitut al acestora. Pentru a atinge neutralitatea climatică, Europa trebuie nu doar să reducă emisiile, ci și să dezvolte capacități de absorbție a carbonului, combinând inovația tehnologică cu protecția ecosistemelor naturale.
Compensarea între sectoare („cross-sectoral flexibility”)
Consiliul a introdus o regulă de flexibilitate intersectorială, care permite statelor membre să gestioneze mai eficient tranziția: dacă un sector (de exemplu, energia) reușește să reducă emisiile peste țintă, surplusul poate compensa o întârziere sau un deficit în alt sector (de exemplu, transportul sau agricultura).
Această abordare oferă mai multă libertate de planificare economică și evită sancționarea statelor care, în ansamblu, progresează, chiar dacă nu toate domeniile evoluează la același ritm. Este un mod de a asigura eficiență economică – acolo unde reducerile pot fi obținute mai rapid și mai ieftin, fără a compromite ținta globală de 90%.
Amânarea ETS2 (sistemul de comercializare a certificatelor pentru transport și clădiri)
Consiliul a decis amânarea cu un an, până în 2028, a aplicării ETS2 – noul sistem care va include transportul rutier și clădirile rezidențiale în piața de carbon europeană. Inițial, sistemul trebuia să înceapă în 2027, dar România, Italia și Polonia au insistat pe un răgaz suplimentar pentru a evita un impact prematur asupra costurilor la energie și combustibili.
ETS2 va obliga distribuitorii de combustibili să achiziționeze certificate de emisii de CO₂, ceea ce, în timp, ar putea duce la scumpiri pentru consumatori. Amânarea oferă guvernelor un an în plus pentru a pregăti fondurile sociale pentru climă, care vor sprijini gospodăriile vulnerabile și IMM-urile în tranziția energetică.
Pentru perioada de după 2030, Consiliul a stabilit un set de principii care vor orienta politicile climatice europene spre o tranziție sustenabilă și echitabilă. Accentul va fi pus pe consolidarea competitivității industriei europene, prin investiții masive în tehnologii curate, reducerea poverilor administrative și sprijinirea inovației. Obiectivul este ca Europa să devină un lider global în producția și exportul de soluții verzi, fără a compromite performanța economică sau locurile de muncă.
În același timp, statele membre au subliniat necesitatea unei tranziții juste, adaptate la specificul fiecărei economii naționale. Aceasta presupune măsuri de protecție socială, investiții în recalificarea forței de muncă și atenție sporită pentru regiunile dependente de combustibili fosili. Consiliul consideră că echitatea socială și solidaritatea între statele membre sunt condiții esențiale pentru menținerea sprijinului public față de politicile climatice europene.
Un alt pilon-cheie este securitatea energetică, obținută prin extinderea surselor regenerabile, modernizarea infrastructurii și garantarea accesului la energie la prețuri accesibile. În acest context, Consiliul a decis ca progresele spre obiectivul de 2040 să fie evaluate o dată la doi ani, pe baza celor mai recente date științifice și economice. Dacă evaluările arată întârzieri sau dezechilibre, Comisia va putea propune ajustarea țintelor sau măsuri suplimentare pentru a asigura o tranziție coerentă, care să îmbine ambitia climatică cu protejarea competitivității și coeziunii sociale europene.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
