„Adăpostul nostru e secret, dar speranța trebuie să fie publică!”. Interviu cu Flavia Boghiu despre cum se poate salva o viață din violența domestică

Data:

Numai de la începutul acestui an 30 de femei au murit, victime ale violenței domestice. Numărul cazurilor de violență în familie crește alarmant. Anul trecut au fost aproape 60.000 de dosare, cu 35% mai multe față de 2019. Totodată, și numărul victimelor care își fac curaj să iasă din relațiile abuzive și să își reclame agresorii este în ușoară creștere, de la un an la altul. Victimele sunt de cele mai multe ori femei și copii.

Un mesaj care arată ca un colac de salvare vine de la Flavia Boghiu, cea care a inițiat un proiect, crearea unui adăpost, menit să sprijine femeile victime ale abuzului și violenței. De trei ani încoace, acest adăpost funcționează și peste 100 de femei abuzate și copiii lor i-au trecut pragul.

Flavia face apel la instituțiile și persoanele care cunosc astfel de cazuri să le îndrume spre acest Adăpost (Telefon: 0770.909172, 0368.469995, int. 889. E-mail: dasbv@dasbv.ro)

„Dați informația mai departe. Și măcar o viață, una, dacă reușim să salvăm, tot am făcut noi cu internetul mai mult decât a reușit statul să facă pentru cele 30 de femei care nu mai sunt”, spune ea.

În interviul următor, i-am cerut Flaviei detalii cu privire la criteriile care se iau în considerare la primirea în Adăpostul respectiv și despre cum se poate face un astfel de proiect pentru ca el să fie multiplicat și în alte părți ale țării.

Flavia Boghiu este de profesie sociolog, cu experiență în asistență comunitară, conducând propria companie de îngrijiri medicale la domiciliu, înființând și conducând o organizație non profit de asistență socială pentru vârstnici.

PRESShub: V-ați implicat activ în combaterea violenței domestice, un fenomen care din păcate face tot mai multe victime în România. Ați înființat un centru la Brașov care oferă sprijin femeilor abuzate. Când poate solicita o femeie ajutorul acestui adăpost? Există anumite criterii?

Flavia Boghiu: Centrul a fost deschis pe 25 noiembrie 2022, chiar de Ziua internațională de luptă împotriva violenței asupra femeilor. Dar ideea a încolțit mai devreme, în 2019, când am organizat o dezbatere pe tema violenței domestice. Atunci am încercat să înțeleg mai bine amploarea acestui fenomen, am vorbit cu specialiști, cu Iolanda Beldianu de la Asociația „Pas Alternativ”, am participat la reuniunile Rețelei locale împotriva violenței. A fost clar că trebuie făcut ceva concret.

Când am devenit viceprimar, una dintre primele hotărâri de consiliu local la care am lucrat a fost cea care a pus bazele acestui adăpost. Cu sprijinul Direcției de Asistență Socială Brașov, am obținut licența necesară și am amenajat spațiul.

Accesul în adăpost se face pe baza unor criterii, dar ele nu sunt cumulative. Poate fi vorba despre semne evidente de abuz, un copil martor sau victimă, un certificat medico-legal, o plângere la poliție, un ordin de protecție sau pur și simplu o sesizare venind de la instituții care intră în contact cu victima. Important este să existe un context de risc, o nevoie urgentă de protecție.

PRESShub: Ce servicii oferă concret adăpostul?

Flavia Boghiu: Asigurăm găzduire pe o perioadă de la 5 până la 60 de zile, dar contractul poate fi prelungit în funcție de nevoile victimei. Oferim hrană, haine, lenjerie, obiecte de igienă. Avem consiliere socială, psihologică, educație pentru un stil de viață independent, consiliere parentală, orientare profesională și sprijin pentru accesul la servicii medicale sau pentru acte de identitate.

Poate cel mai important: adăpostul este secret și păzit permanent. Victimele sunt protejate cu strictețe.

PRESShub: Un astfel de proiect ar putea fi replicat în țară. Cum ar trebui procedat?

Flavia Boghiu: Mi-am propus să ajut orice administrație care dorește să facă asta. Gratuit. Indiferent de culoarea politică. Primul pas este voința politică: o hotărâre a consiliului local sau județean. Apoi urmează licențierea serviciului, dotarea spațiului și angajarea personalului. Noi, la Brașov, am obținut o finanțare prin PNRR pentru dotări. Era totul funcțional, dar arăta trist, rece. Cu ajutorul unor parteneri privați și al IOM – Organizația Internațională pentru Migrație – am transformat locul. Pereții sunt pictați de artiști locali, avem cameră de joacă pentru copii, sală de socializare, cabinete de terapie. Nu e doar un adăpost, e un spațiu care vindecă.

PRESShub: Câte persoane au fost găzduite până acum?

Flavia Boghiu: Peste 100 de persoane, dintre care multe femei cu copii. Fiecare caz are o poveste cutremurătoare, dar și o doză de speranță. Nu toate reușesc să se rupă complet de trecut, dar multe și-au refăcut viața.

PRESShub: Cum este asigurată protecția rezidentelor?

Flavia Boghiu: Locul este secret, nu l-am făcut public nici la inaugurare. Are pază non-stop, este monitorizat de Poliția Locală. Accesul se face doar prin programare, iar intrările și ieșirile se consemnează. E un loc sigur.

PRESShub: Ați analizat și modele internaționale. Ce bune practici v-au inspirat?

Flavia Boghiu: Suedia, Franța, Spania sunt exemple excelente. De la legislație clară și ordine de protecție emise rapid, până la sisteme informatice de cooperare între instituții, monitorizare a agresorilor, sprijin financiar pentru victime. Educația e esențială. La fel și tratamentul agresorilor, nu doar protecția victimelor. La noi, multe dintre aceste lucruri lipsesc sau sunt aplicate neuniform.

PRESShub: Credeți că e nevoie de modificări legislative?

Flavia Boghiu: Legile s-au îmbunătățit, dar aplicarea lasă de dorit. Lipsa finanțării, a empatiei, a profesionalizării personalului din poliție, sistemul juridic, sănătate sau asistență socială – toate astea încurajează tăcerea. Vă dau două exemple. La Brașov, un agresor a fost arestat preventiv la o zi după ce imaginile bătăii au apărut online. A fost o reacție bună, rapidă. La Oradea, în schimb, o instanță a spus despre victimă că „exagerează”. E revoltător.

PRESShub: Ce lipsește instituțiilor din România?

Flavia Boghiu: Empatia. Oamenii din instituții trebuie să înțeleagă că nu lucrează cu hârtii, ci cu vieți. Că acea adeverință, acel act, poate fi esențial pentru cineva. Că acel minut în plus pe care îl acorzi poate schimba un destin. Cred că e nevoie de cursuri de empatie în administrația publică. Nu e un moft, e o urgență.

PRESShub: Ce urmează pentru dumneavoastră?

Flavia Boghiu: Vreau să ajut cât mai multe comunități să aibă astfel de adăposturi. Voi oferi gratuit sprijin pentru replicarea acestui model. Continuăm și proiectele pentru vârstnici, cum e „Adoptă un bunic”. Cred că nu avem voie să mai pierdem nicio femeie în fața agresivității. Niciun copil nu trebuie să mai rămână orfan din cauza tăcerii noastre.

Eu cred că angajaților din sistemul de stat ar trebui să li se țină cursuri de empatie. Indiferent că ești șofer de autobuz și trebuie să ții ușile deschise pentru jumătatea de minut în plus de care are nevoie un vârstnic greu deplasabil pentru a se urca, ori că lucrezi la ghișeu la preluare documente și ai în față un cetățean care a trebuit să se învoiască de la servici ca să își rezolve problema.” — Flavia Boghiu

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean
Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. Este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related