Județul Hunedoara traversează o perioadă de tensiune politică și administrativă, marcată de declarații care readuc în amintire unele din cele mai negre episoade ale democrației românești post-decembriste. Recentele ieșiri publice ale președintelui Consiliului Județean (CJ), Laurențiu Nistor, scot la iveală o mentalitate de „guvernator absolut”, pentru care opoziția civilă sau deciziile instanțelor sunt văzute ca simple obstacole în calea unor reprezentanți locali.
Amenințarea directă lansată de Laurențiu Nistor în noiembrie 2025 – aceea de a „chema minerii” pentru a bloca inițiativele Guvernului de a tăia excedentele bugetare – nu este doar un derapaj verbal. Deși ulterior a încercat să nuanțeze declarația sub umbrela „demnității”, referința la mineri ca forță de presiune stradală evocă spectrul mineriadelor din anii ’90, când Hunedoara a fost transformată în bază logistică pentru reprimarea democrației la București.
Această instrumentalizare a unei categorii profesionale aflate în declin arată că, la vârful județului, puterea se bazează încă pe intimidare și pe „logica bâtei”, nu pe dialog instituțional.
Mihăileni și Rovina
Miza pare să fie proiectul minier de la Rovina. De ani de zile, activiștii de mediu și societatea civilă (precum asociația Declic) au bănuit că barajul de la Mihăileni nu este destinat irigațiilor sau consumului populației, ci este o piesă esențială de infrastructură pentru alimentarea viitoarei uzine de preparare de la Rovina.
Deși investitorii privați de la Samax au negat constant această legătură în consultările publice, Laurențiu Nistor a oferit confirmarea oficială într-un moment de revoltă: „Exploatarea de la Rovina… 100% este afectată [de blocarea barajului], pentru că ei consumă apă foarte multă. De unde să o ia?”. Această declarație pare să indice că resursele publice (barajul finanțat de stat) va fi pus direct în serviciul unei exploatări miniere private cu impact major asupra mediului.
Poate cea mai frapantă dovadă a continuității ideologice este autodefinirea lui Laurențiu Nistor ca lider al unei structuri succesoarea „Consiliului Popular al Județului Hunedoara” – structura administrativă din perioada comunistă.
„Mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră, dacă s-a făcut inaugurarea, atunci de ce Declic a acționat în judecată autorizația emisă de Consiliul Popular al Județului Hunedoara? Consiliul Județean de astăzi este succesorul Consiliului Popular al Județului Hunedoara”, declara Nistor pe 18 februarie, citat de Știri de Hunedoara.
Un județ între deșertificare și dictatură administrativă
Hunedoara riscă să devină un teren al experimentelor industriale toxice, sub o conducere care consideră că „dacă s-a tăiat panglica, realitatea trebuie să se conformeze”. Între metanul de la Mihăileni și exploatarea de la Rovina, este timpul ca Hunedoara să treacă de la „succesiunea Consiliului Popular” la o administrație a secolului XXI, unde legea este egală pentru toți, iar resursele de apă nu sunt „cadouri” pentru corporații miniere.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
