Omul de afaceri român, Frank Timiș, de al cărui nume este legat proiectu Roșia Montană, își dezvoltă o afacere minieră în Groenlanda prin firma sa, Critical Metal Corps Limited (CRML). Compania este aceeași care a încheiat un parteneriat cu compania de stat Nuclearelectrica. Astfel, materiile prime extrase din Groenlanda ar urma să fie procesate la o rafinărie de metale rare din Feldioara, relatează Captura. Proiectul se desfășoară în contextul reafirmării intenției administrației Trump de a anexa Groenlanda.
Nuclearelectrica a încercat să prezinte parteneriatul drept o investiție strategică venită din partea SUA, dar a evitat să vorbească direct despre Frank Timiș.
Lipsa de transparență a Ministerului Energiei
Parteneriatul Nuclearelectrica-CRML are loc în contextul opacizării companiilor aflate sub conducerea Ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Conform HotNews, o scrisoare a Ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a intrat în posesia presei, arată faptul că acesta își dorește să aprobe comunicatele companiilor din subordinea sa.
Legăturile cu administrația Trump
Captura mai indică faptul că CRML se bucură de sprijinul mai multor oameni influenți din State, reuniți în jurul companiei GreenMet, firmă direct asociată cu interesele oamenilor din administrația americană. În 2025, GreenMet și CRML au intrat într-un parteneriat strategic
Prin colaborarea cu GreenMet, compania lui Timiș a obținut, în vara lui 2025, o scrisoare de interes de la Banca de Import-Export a SUA, pentru un împrumut de 120 de milioane de dolari. De asemenea, GreenMet a facilitat un parteneriat între CRML și Ucore Rare Metals (companie contractoare a Pentagonului, responsabilă de extragerea și prelucrarea metalelor rare din SUA și Canada). Nu în ultimul rând, 10% din producția CRML ar urma să fie procesată într-o rafinărie din Statele Unite, realizată de Departamentul Apărării.
Condițiile americane
Pentru a putea primi împrumutul, proiectul trebuie „capitalizat suficient de investitorii strategici”. GreenMet joacă rolul de mediator între compania lui Frank Timiș și firmele americane.
Acționarii GreenMet au ocupat sau ocupă funcții înalte în administrația lui Trump
Ned Mamula a fost analist CIA și a îndeplinit funcția de geolog șef al GreenMet. În noiembrie 2025, a fost numit director al Departamentului de Sondaje Geologice din SUA.
Drew Horn este acționar și CEO al GreenMet. În timpul primului mandat al lui Trump, a fost oficial de securitate la Casa Albă și consilier al Vicepreședintelui Mike Pence.
Keith Schiller, alt acționar, a ocupat funcția de de director de Securitate în Trump Organization și șeful departamentului de operații în Biroul Oval.
George Sorial – angajat de două decenii al organizației Trump. A fost vicepreședinte executiv și consilier pe probleme de conformitate la Trump Organization.
Nu este pentru prima dată
Frank Timiș nu este singurul om de afaceri români care să aibă legături strânse cu administrația Trump. În decembrie 2012, documente publice de la Washington au indicat că firma European Food, deținută de frații Micula, a contactat firma de lobbying Saunders Global Diplomacy. Aceasta ar fi încercat să obțină protecție de la guvernul american în litigiul cu statul român. Prejudiciul este de 163 de milioane de lei
SUA a intervenit în justiția românească, în favoarea European Food
În anul 2005, România a întrerupt o schemă de sprijinire a companiilor naționale, cu patru ani înainte ca aceasta să expire (2009). Opt ani mai târziu, în 2013, Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), cu locația în Washington, a obligat statul român să le plătească lui Ion și Viorel Micula să plătească despăgubiri de 365 de milioane de dolari (plus dobânzi). Cei doi figurau ca investitori suedezi, în urma cetățneiei obținute în anii 80, când fugiseră din țară, relatează HotNews.
România a achitat, în 2019, 215 milioane de dolari (912 milioane de lei), excluzând dobânzile.
În 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat două decizii prin care îi interzicea României să aplice hotărârile. Curtea și-a justificat hotărârea catalogând despăgubirile drept ajutor de stat ilegitim.
Ulterior, în 2024, o curte federală de apel din SUA i-a respins cererea României de aplicare a hotărârilor CJUE.
Citește și: MAE: Român implicat în accidentul feroviar din Spania a supraviețuit și a fost externat
