Surse politice au declarat pentru Aktual24 că șeful PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit miercuri dimineață la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Discuțiile au vizat reforma pensiilor speciale, în special componenta privind pensiile magistraților.
Potrivit acelorași surse, președintele urmează să aibă în cursul zilei și o discuție separată cu reprezentanții magistraților.
Coaliția ar fi agreat o formă de lucru care prevede o perioadă de tranziție de 10 ani și un cuantum al pensiei stabilit la 70% din salariu.
Informațiile au fost confirmate și de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a declarat marți la RFI că propunerea coaliției stabilește pensia magistraților la 70% din venitul net, iar perioada de tranziție este în prezent de 10 ani. Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, se poate discuta o prelungire a tranziției la 15 ani dacă aceasta va duce la un compromis acceptat de toate părțile.
Continuarea, pe: Aktual24.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale este mai veche. Atragerea fondurilor europene pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Dintre aceste jaloane, problema reformei pensiilor speciale trenează încă din anul 2023, când a fost elaborat proiectul de lege cu privire la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului curţii de conturi, aeronautic. După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se mai adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.