Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, anunță care este strategia prin care PSD împreună cu adversarii lui Ilie Bolojan din PNL pun la cale debarcarea actualului premier. ”Demersul a început încă de ieri, de la anunțul privind recesiunea. Încă nu sunt în grafic”, explică Hrițuc.
”Jocul PSD și al taberei de opoziție din PNL pentru perioada următoare se poate vedea deja.
PSD a spus că nu semnează avizele necesare pentru emiterea ordonanței de urgență privind reducerea administrației centrale; pe cale de consecință, blochează reforma și bugetul.
Tabăra PNL de opoziție a spus că, dacă bugetul nu este votat, Bolojan trebuie să plece.
Intrăm în etapa în care se joacă totul prin intermediul mecanismelor legale de avizare. Reforma blocată, care duce automat la imposibilitatea adoptării bugetului, poate declanșa plecarea premierului Bolojan și instalarea unui alt guvern.
Probabil, strategia taberei anti-Bolojan merge pe două planuri:
planul unu – obligarea premierului să cedeze și să demisioneze, în cazul în care nu își poate realiza obiectivele;
planul doi – în cazul în care premierul nu cedează, forțarea retragerii sprijinului, organizarea unui vot de „neîncredere în PNL” sau chiar o retragere a PSD.
PSD ar dori ca înlăturarea lui Bolojan să se producă drept un act de voință al PNL, pentru a putea continua guvernarea cu PNL și UDMR”, a arătat Hrițuc pe pagina sa de Substack.
Continuarea, în Aktual24.ro
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Guvernul României)
Motto:
„Mizeria materială şi morală a populaţiei, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale, supreme, corupţia şi malonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică orice ar fi, pe de altă parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de nimic, pentru a guverna”
(Mihai Eminescu- articol din ziarul Timpul, 9 decembrie 1882).
Orice asemănare cu situaţia din România de astăzi nu-i deloc întâmplătoare. Din păcate, uităm prea repede. Guvernările anterioare din care au făcut parte atât PNL cât și PSD, au adus România la un deficit bugetar excesiv, deși au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie greșită:
((Vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Ba mai mult, în loc să îndrepte situatia în urma avertizmentelor primite, premierul PSD-ist Marcel Ciolacu a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar:
(vezi: https://www.cotidianul.ro/bolos-despre-ciolacu-mi-a-spus-ca-l-doare-in-organul-genital-de-deficit/)
și: (https://www.youtube.com/watch?v=U-kNjtiqSMw)
Numai că, reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierile otova a resurselor financiare ale instituţiilor publice reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru asta e nevoie de reforme autentice, deoarece conform unui proverb„Unde-i lege, nu-i tocmeală”.
De aceea, înainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.