„În siguranță în vremuri nesigure”. Acesta este mesajul de stabilitate cu care prim-ministra daneză Mette Frederiksen a intrat în campania electorală pentru alegerile de generale de astăzi, 24 martie, încercând să valorifice valul de simpatie provocat de modul cum a gestionat conflictul cu administrația Trump privind Groenlanda.
Susținătoarea fermă a Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, Frederiksen devenise mult mai populară pe scena internațională decât era acasă. A primit însă un ajutor nesperat, la începutul anului, de la președintele american Donald Trump, care amenința cu anexarea insulei arctice Groenlanda, partea a regatului Danemarcei, unul din cei mai vechi si loiali aliați NATO.
A devansat alegerile care trebuiau să aibă loc până în octombrie.
Moment strategic
Anul trecut, partidul Social-Democrat condus de Frederiksen era în criză: a pierdut pentru prima dată în decenii alegerile locale la Copenhaga, cota sa de popularitate scăzuse la aproximativ 17% în sondajele din decembrie, potrivit companiei de sondare a opiniei, Megafon.
După confruntarea de la începutul anului cu Trump privind Groenlanda, partidul a revenit la 20,9%, conform unui sondaj realizat tot de Megafon pentru mass-media daneză TV2 și Politiken.
Un semn de normalitate
Discuțiile despre Groenlanda și alianța transatlantică au ocupat un loc important în actuala campanie electorală, dar temele dominante au fost cele interne, legate de economie, imigrație, sănătate, mediu. Un semn de normalitate, apreciază analiștii.
„Campania este, în esență, despre probleme de zi cu zi”, spune Ulrik Pram Gad, cercetător senior la Insitutul danez pentru Studii Internaționale.
„Premierul a încercat să profite” de solidaritatea generată de momentul „Groenlanda”, dar „odată începute dezbaterile, totul se concentrează pe economie și probleme de mediu.”
Danezii sunt preocupați de criza costului vieții și de inegalitate. Alte subiecte fierbinți sunt interdicția de decenii asupra energiei nucleare și politica strictă de imigrație a țării.
Promisiuni electorale
Sondajele arată că mulți alegători îi reproșează premierului că nu a făcut suficient pentru a controla creșterea prețurilor la locuințe, alimente și energie. În ultima săptămână de campanie, Frederiksen a declarat că este pregătită să intervină cu sprijin pentru alimente și încălzire dacă războiul din Iran va duce la creșterea și mai mare a inflației.
Unul dintre contracandidați este liderul partidului de centru-dreapta Venstre, actualul ministru al Apărării, Troels Lund Poulsen, alt politician care a câștigat multă simpatie printre danezi în urma confruntării cu Trump.
Venstre se situează la aproximativ 10,1% în sondaje și promite reduceri de taxe și reguli de imigrație și mai stricte.
Șanse de a rămâne la putere
Cele mai recente sondaje arată că așa-numitul „Bloc roșu” – coaliție a partidelor de stânga, inclusiv Social-Democrații lui Frederiksen – este ușor înainte. Blocul ar urma să câștige 86 de mandate, la doar câteva voturi de majoritatea necesară de 90 de locuri în parlamentul danez cu 179 de membri.
În sistemul parlamentar danez, un partid sau bloc nu trebuie să aibă majoritate; trebuie doar să se asigure că nu există o majoritate împotriva sa pentru a guverna.
„Blocul albastru” al partidelor de dreapta ar urma să obțină 78 de mandate. Numărătoarea lor ar putea crește la 89 dacă Moderatii, conduși de ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen (un alt „erou” al episodului Groenlanda), se alătură coaliției.
Mette Frederiksen, în vârstă de 48 de ani, candidează pentru al treilea mandat.
Dacă Frederiksen și Social-Democrații câștigă, ea ar putea deveni al doilea lider cu cel mai lung mandat din istoria Danemarcei. Un alt mandat complet ar însemna aproape 11 ani la conducere pentru Frederiksen – odinioară cel mai tânăr prim-ministru al țării, acum un veteran testat de criză după criză.
Multe partide și un parlament pestriț
Există 12 partide principale între care pot alege danezii, ceea ce duce de obicei la guverne de largă coaliție, care cer multe compromisuri de la politicieni.
Când rezultatele sunt strânse – așa cum se întâmplă aproape mereu din cauza peisajului fragmentat de partide – Groenlanda poate avea un rol important.
Ca teritoriu autonom danez, are doi membri în parlament – la fel ca Insulele Feroe.
Tradițional, cele două autonomii trimit politicieni de stânga în parlamentul de la Copenhaga, de data asta s-ar putea ca cel puțin două mandate din patru să revină conservatorilor.
Cu acest ajutor, „Blocul albastru” ar putea trece pragul magic de 90 de mandate.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
