64 de secții de votare s-au deschis, vineri, în Republica Moldova pentru alegerea președintelui României. Interesul basarabenilor pentru scrutinele din România a crescut constant în ultimii 15 ani, iar de câteva ori votul acestora a fost chiar decisiv, de exemplu în cazul victoriei în 2009 a lui Traian Băsescu sau a accederii în turul doi a Elenei Lasconi la prezidențialele din 2024.
Basarabenii votează tradițional cu candidații pro-europeni în detrimentul extremiștilor sau a candidaților de stânga care în Republica Moldova se asociază cu forțele pro-ruse.
Singurul sondaj realizat în aprilie stânga Prutului de compania iData arată că favoritul basarabenilor este Nicușor Dan, care ar acumula 15,4%, urmat de Elena Lasconi, care ar obține 11,5% și Crin Antonescu, cu 7,2%. Doar 3,8% dintre respondenți au declarat că vor vota pentru candidatul AUR, George Simion, și 1,8% – pentru candidatul independent Victor Ponta. Tradițional, sondajele au o marjă de eroare foarte mare în Republica Moldova.
Rămâne de văzut în ce măsură votul basarabenilor care se vor prezenta la urne va ține cont de recomandarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de guvernare în Republica Moldova, care la mijlocul lunii aprilie și-a declarat sprijinul pentru Crin Antonescu. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, tot el președinte al PAS, a declarat atunci că „un președinte prooccidental ferm, cu o majoritate solidă în spate, este o garanție a sprijinului pentru parcursul pro-UE al Republicii Moldova și a continuării relației dintre Chișinău și București”. „Alegerile prezidențiale din România sunt mai mult decât o simplă competiție electorală. Sunt despre direcția pe care va merge România, dar și despre vocea puternică pe care o va avea România în cadrul Uniunii Europene pentru a susține Republica Moldova. O Românie europeană, demnă și puternică înseamnă și o Moldovă care merge ferm spre un viitor și rămâne liberă să-și aleagă drumul”, a mai spus Igor Grosu.
„În lumea instabilă de astăzi, pentru Republica Moldova este foarte important cine va conduce România”, spune și analistul politic Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog de la Chișinău. „Pe lângă rolul de avocat al nostru în UE, România joacă un rol important în regiune și deseori reprezintă și apără interesele Republica Moldova în plan internațional. Asta, pe lângă miile de proiecte de dezvoltare și ajutorul constant oferit de statul român pentru partea stângă a Prutului. În următorii cinci ani vom asista cu siguranță la momente istorice, când va fi regândită toată balanța geopolitică și de securitate în regiunea noastră. Iar în acel moment se poate dovedi că pentru noi în Republica Moldova va fi poate mai important cine va fi președinte la București decât la Chișinău”, spune Valeriu Pașa.
Cât de importante sunt voturile cetățenilor români din Republica Moldova?
Estimările neoficiale vorbesc despre 1-1,5 milioane de cetățeni români în Republica Moldova, la o populație evaluată de ultimul recensământ la 2,4 milioane de locuitori.
La primul tur al prezidențialelor din toamna 2024, votul din Republica Moldova a constituit cam 10 la sută din opțiunea diasporei. Asta, fără a ține cont de voturile, imposibil de contabilizat, a basarabenilor stabiliți în Occident cu pașapoarte românești.
În ceea ce privește opțiunile, la prezidențiale votul la Chișinău a fost unul covârșitor pro-european: 56,65% din cei 81 de mii de votați au optat pentru candidata USR Elena Lasconi și 20% pentru candidatul PNL Nicolae Ciucă. Candidatul PSD Marcel Ciolacu s-a plasat pe locul trei cu 6,9%, urmat de Mircea Geoană cu 5,67% și George Simion cu 3,98%. Călin Georgescu nu a intrat în top cinci.
„Noi aici, în Republica Moldova, înțelegem mult mai bine ce înseamnă pericolul rusesc și înțelegem care sunt tezele propagandei, pentru că trăim practic cu Rusia la hotar și am văzut cum Kremlinul a încercat să deturneze și alegerile noastre”, și-au explicat opțiunea câțiva alegători care au venit la o secție de votare din Chișinău. „Românii din țară trăiesc în UE și au fost până acum mult mai protejați de aceste influențe nocive, ei nu știu ce însemnă pericolul rusesc. Noi însă am simțit mereu pe pielea noastră ce însemnă Rusia, mai ales în ultimii doi ani de când Kremlinul a declanșat războiul în Ucraina”.
Este previzibil ca nici la actualele alegeri partida suveranistă și extremistă din România, reprezentată de George Simion, să nu obțină sprijin la Chișinău. Simion are interdicție de intrare în Republica Moldova și nu a fost niciodată susținut de electoratul basarabean. „Marea majoritate a unioniștilor din Republica Moldova sunt dezamăgiți de activitatea AUR și îl percep pe Simion drept trădător pentru că el îmbrățișează narativele pro-ruse care sunt similare cu propaganda rusească”, explică analistul politic Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog de la Chișinău.
Cronologic, votul basarabenilor arată astfel:
În 2009, la primul tur al alegerilor prezidențiale la secții au venit 8777 de alegători, iar la turul doi – peste 12200.
În 2014, la alegerile prezidențiale au votat aproape 20 de mii în primul tur și aproape 36 de mii în turul doi.
În 2016 la parlamentare au votat peste 30 de mii de persoane.
În 2019 la alegerile prezidențiale în primul tur au votat peste 43 de mii, iar în al doilea – peste 52 de mii de alegători.
Anul 2024 a bătut toate recordurile – la europarlamentare la secții s-au prezentat aproape 57 mii alegători, iar la alegerile parlamentare din România și la primul tur al prezidențialelor s-a trecut de 81 mii de votanți.
Și chiar dacă cifrele nu par foarte mari comparate cu numărul total de alegători din România, subliniază expertul Valeriu Pașa, au fost mai multe situații în care votul basarabenilor a contribuit la victoria la limită sau chiar a schimbat radical rezultatele unor scrutine din România.
În anul 2009, Traian Băsescu a câștigat cu o diferență de doar 70 de mii de voturi, iar 11 mii din acestea au venit de la Chișinău.
În 2016 Partidul Mișcarea Populară, condus de același Traian Băsescu, a intrat la limită în Parlament, iar marea parte a voturilor care au făcut diferența au venit din Republica Moldova și de la basarabenii stabiliți în alte țări.
În 2024 Elena Lasconi s-a plasat pe locul doi în fața lui Marcel Ciolacu cu puțin peste 3 mii de voturi, iar alegătorii din Republica Moldova i-au dat peste 45 mii. Practic, fără victoria categorică la secțiile de votare din stânga Prutului, Lasconi nu ar fi ajuns pe locul doi.
„Voturile românilor din Republica Moldova nu doar contează, dar vedem că pot deveni chiar decisive”, constată președintele WatchDog, Valeriu Pașa.
Ministerul Afacerilor Externe din România organizează pentru alegerile prezidențiale, prin Misiunile Diplomatice și Oficiile Consulare ale României în străinătate, 965 de secții de votare în afara țării.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)
