Vineri, 7 noiembrie, a avut loc Congresul Partidului Social-Democrat. Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD de la părăsirea funcții de către Marcel Ciolacu, a fost singurul candidat pentru funcția de președinte. Deloc surprinzător, acesta a fost ales președintele social-democraților. Congresul a mai fost marcat de prezența foștilor președinți PSD (cu excepția lui Dragnea) și asumarea unei orientări mai suveraniste, prin eliminarea sintagmei de „partid progresist” din statutul partidului.
Schimbarea de direcție a celui mai mare partid (nominal) de stânga din România, însă, a ridicat niște semne de întrebare serioase despre situația stângii din țară.
De la susținerea conservatorismului social, până la adoptarea unor poziții de dreapta inclusiv pe plan economic, PSD-ul pare că se folosește de eticheta de stânga doar atunci când dorește să se diferențieze de celelalte formațiuni. Totuși, această situație nu este nouă, social-democrații au mai avut și în trecut lideri cu înclinații suveraniste asumate (Victor Ponta sau Liviu Dragnea), respectiv, care au avut derapaje ulterioare către această zonă ultraconservatoare (Adrian Năstase).
PressHUB a stat de vorbă cu Vlad Adamescu ( cofondator al inițiativei civice Politica la Minut) despre situația social-democraților, schimbările partidului și implicațiile mai largi ale formațiunii.
O schimbare neașteptată. Sau nu…
PressHUB: Multă lume din spațiul public și nu numai s-a așteptat ca, în urma eșecului electoral, PSD să treacă, măcar nominal, în barca social-democraților progresiști, pe model european. Asta ar fi preuspus, cel puțin la nivelul discursului, să adopte teme precum egalitatea socială, de gen, drepturi egale pentru minorități, și combaterea sărăciei. Astăzi vedem că nu este cazul, întrucât au ales o abordar ultraconservatoare. De ce?
Vlad Adamescu: Nu cred ca își imagina cineva că PSD va deveni, brusc, un partid progresist de stânga (nu îndeplinește suficiente criterii pentru a aparține stângii în acest moment), chiar și după înfrângerea suferită la alegerile prezidențiale de anul trecut.
PSD continuă strategia celor două voci: o voce pro-europeană, cu figuri precum Victor Negrescu și Roxana Mînzatu, pentru colegii socialiști din Partidul Socialistilor Europeni (PES), o altă voce pentru publicul intern, mai naționalistă și mai eurosceptică. Aici trebuie încadrată și mișcarea lui Sorin Grindeanu de a elimina “progresismul” din statutul partidului. Mă îndoiesc că erau mulți delegați care au votat azi la Congres care știau, înainte să anunțe Sorin Grindeanu intenția de modificare, că la Articolul 8. [18:02, 07.11.2025] Vlad Adamescu: in Statutul PSD, scria că partidul este “progresist”.
PSD se îndreaptă cu pași repezi spre zona suveranistă în încercarea de a recupera voturile celor care l-au votat pe Victor Ponta, eventual și ale altor persoane care s-au orientat în ultima vreme spre AUR sau alte partide suveraniste.
Experienta altor partide din Europa ne arată, însă, că alegătorii nu votează niciodată copia, ci preferă originalul. Un exemplu foarte bun este Partidul Laburist din Marea Britanie, care sub Keir Starmer a inceput sa lanseze mesaje ale dreptei radicale. Rezultatul? O crestere enorma in sondaje a partidului Reform, condus de Nigel Farage.
Stânga conservatoare și stânga pro-europeană
PressHUB: Dat fiind faptul că mai există partide care se revendică de stânga, dar care au direcții suveraniste, conservatoare (a se vedea SMER în Slovacia, deși sunt mai multe diferențe față de PSD acolo) putem spune că există un soi de ruptură între stânga progresistă și stânga ultraconservatoare? Mai exact, consideri că PSD se încadrează într-o astfel de categorie, sau vorbim despre oportunism?
Vlad Adamescu: Cazul SMER din Slovacia e instructiv pentru PSD: exista foarte multe asemanari intre SMER si PSD. Totusi, SMER a fost exclus din Partidul Socialistilor Europeni si din Grupul S&D din Parlamentul European, dupa ce Robert Fico, liderul SMER si prim-ministrul Slovaciei, a inceput sa aiba o retorica total anti-ucraineana, eurosceptica. Spectrul excluderii din PES bantuie si PSD, insa social-democratii români sunt mult mai numerosi decat colegii lor slovaci în Parlamentul European. Deci, S&D are nevoie de europarlamentarii români.
PressHUB: Deci consideri că poziția PES de neutralitate față de schimbarea din PSD nu este întâmplătoare?Am contactat PES pentru a le cere o poziție față de modificarea statutului. Ei au catalogat-o drept o chestiune strict internă.
Vlad Adamescu: PES nu se va pozitiona pe conflictele interne din PSD, pentru ca PSD e un partid mare, mai mare decat SMER-ul slovac exclus din PES.
PressHUB: Ai vorbit despre cele două grupuri din PSD (pro-europenii și suveraniștii). Există vreo speranță ca pro-europenii să câștige vreodată influență reală în conducerea partidului?
Vlad Adamescu: Nu văd nicio cale prin care PSD sa renunțe la oportunismul politic și să se reformeze într-un adevărat partid social-democrat. PSD nu are capacitatea de a se reforma, atâta timp cât noi lideri, mai tineri, perpetuează niște structuri clientelare moștenite de la vechii baroni locali, iar partidele din România operează într-un sistem de partide cartelizat.
Prezența vechilor lideri
PressHUB: Consideri că este o coincidență că, în ciuda pornirilor suveraniste din trecut, PSD nu s-a atins progresismul din statut decât după moartea lui Iliescu?
Vlad Adamescu: Nu cred ca are vreo legatura cu moartea lui Ion Iliescu. Nu mai era o figura importanta in partid de cel putin 10 ani.
PressHUB: Absolut. Dar întrebarea persistă: de ce (abia) acum au făcut această schimbare?
Vlad Adamescu: Este fix încercarea lui Grindeanu de a convinge o parte a electoratului suveranist. Merge spre extrema dreaptă.
PressHUB: Legat de suveranism, cum vezi prezența tuturor foștilor președinți, excepția fiind a lui Liviu Dragnea?
Vlad Adamescu: Aici mi se pare o chestiune strict personala, de animozitate intre Liviu Dragnea si Sorin Grindeanu. Să nu uităm că Sorin Grindeanu a refuzat să-și dea demisia, la cererea lui Dragnea, în 2017, și a fost nevoie de o moțiune de cenzura, votată de PSD împotriva propriului Guvern.
Tot discursul politic s-a mutat spre dreapta
PressHUB: Președintele Nicușor Dan a vorbit, recent, într-un discurs, despre cum statul a eșuat și doar o intervenție mai mare a privatului în afacerile statului ne mai salvează. Premierul Ilie Bolojan a fost, la rândul său, mai degrabă indiferent la problema costurilor sociale ale măsurilor de austeritate . Întrebarea mea este: mai are stânga în românia vreo șansă, privind cât de mult s-a deplasat retorica spre dreapta?
Vlad Adamescu: Posibilitatea unei noi stângi in Romania este foarte mare, fie că ne referim la intrarea in Parlament a SENS sau a unei alte forte politice de stânga. Exista apetit pentru politici de stânga. Alegătorii romani vor politici de stânga dar nu vor „stânga”, pe care inca o asociaza cu comunismul. Există spațiu politic in România pentru un partid progresist, de stânga.
Citește și: Ce vrea Sorin Grindeanu, spre ce se îndreaptă PSD?
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Captură de ecran/PSD
