O scurtă analiză despre „timing” și coincidențe (sau, mai degrabă, lipsa acestora)în calendarul de numire a Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost scrisă de fosta judecătoare CSM Andrea Chis, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Procedura de numire a Președintelui ÎCCJ a fost declanșată prin hotărârea unilaterală a Președintelui CSM la data de 19 mai 2025, cu nerespectarea termenului de „cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcţia urmează a se vacanta” prevăzut de art. 142 alin. 3 din noua lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 303/2022, funcția urmând să devină vacantă la data de 16 septembrie 2025.
Interviul a avut loc la data de 23 iunie 2025, unicul candidat, doamna judecător Lia Savonea, fiind numită în funcția de Președinte al ÎCCJ „pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025”, prin Hotărârea nr. 1533 a Secției pentru judecători, așa cum rezultă din ordinea de zi soluționată de pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.
Asociația Declic, care a adunat un număr de aproape 69.000 de semnături pentru petiția intitulată „Nu mai promovați judecători toxici”, a declarat public că va ataca această hotărâre.
O astfel de hotărâre nu poate fi atacată în instanță până nu este motivată și comunicată, o astfel de comunicare fiind pentru publicul larg publicarea pe site-ul CSM. Am verificat azi, ea nu este încă motivată/publicată. Este adevărat că poate fi motivată în termen de 20 de zile de la adoptare, termen care încă nu s-a împlinit. Nu este, însă, mai puțin adevărat că, față de importanța unei astfel de decizii și interesul public manifestat, Președintele CSM, care este cel care semnează o astfel de hotărâre și cel care s-a „grăbit” să declanșeze procedura, într-o logică a celerității, dar și a salvgardării intereselor justiției clamată în motivarea deciziei de declanșare intempestivă a procedurii, dovedind consecvență în comportament, putea și trebuia să o motiveze de îndată.
Ieri, CSM a formulat o scrisoare deschisă către Președintele României solicitându-i să manifeste mai multă celeritate în semnarea deciziilor de eliberare din funcție prin pensionare.
Până azi, nu știam sigur dacă doamna președinte Corina Corbu va fi numită sau nu judecător la Curtea Constituțională a României. Eu am citit despre această posibilitate în presă.
Întâmplare sau premeditare?
Azi, după ce am aflat cu toții răspunsul (negativ pentru dânsa), doamna judecător și-a depus cererea de pensionare, solicitând eliberarea din funcție cu data de 20 iulie, cerere care, dacă este admisă, va duce la vacantarea funcției cu această dată, deci numirea noului președinte.
De ce tocmai 20 iulie? Am verificat de ce, 19 mai – 20 iulie, se încadrează în termenul de 60 de zile privind declanșarea procedurii de numire a Președintelui ÎCCJ.
Față de această dată, aparent, e de discutat aici, dar vorbesc despre o posibilă construcție juridică, termenul a fost respectat. Spun aparent, pentru că un astfel de scenariu nu ar trebui să-l avantajeze/confirme retroactiv pe cel care nu a respectat legea, încălcând termenul prevăzut de ea, ci dimpotrivă.
Așadar, 19 mai, declanșarea intempestivă a procedurii de numire a Președintelui ÎCCJ, ieri scrisoarea deschisă a CSM către Președinte pentru a-l determina să semneze cereri de pensionare mai repede, azi cererea de pensionare a Președintelui ÎCCJ cu data de 20 iulie, întâmplare sau premeditare?
Citește și: Cum a ocupat UDMR conducerea fondului de garantare a creditelor cu membri de partid
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Andrea Chis/ Facebook)
