Analiză: Un partid socialist ar scoate AUR de pe scenă

Data:

Votanții AUR din diaspora ar migra spre un partid cu adevărat socialist. În comun, românii din afara țării, care au votat Nicușor Dan și George Simion, au antipatia față de politicieni, consideraţi o clasă aparte, relatează Deutsche Welle.

De ce atât de mulți români care locuiesc și lucrează în state occidentale l-au votat la prezidențialele de anul trecut  pe George Simion și preferă AUR? Cum văd România votanții din afara țării care îl preferă pe Nicușor Dan? Studiul „Diaspora neascultată”, făcut de sociologul Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer, aduce câteva explicații care lămuresc aceste întrebări.

George Simion a obținut în al doilea tur de scrutin scoruri de peste 60% în Germania, Austria, Italia, Spania și de peste 50% în Franța și Marea Britanie. Din discuțiile avute în focus grupuri a ieșit la iveală că votul pentru Simion a fost doar un mijloc de revalidare a lui Călin Georgescu, liderul AUR fiind considerat prin comparație, mai puțin credibil și capabil să genereze speranță.

O chelneriță din Germania declară astfel că ea l-a votat pe Simion „deoarece în spatele acestui om este un om care chiar își iubește țara: Călin Georgescu”, iar un votant din Franța spune „pentru mine nu ar fi fost OK să mă reprezinte Simion la nivel european. Dar m-am gândit că dacă ieșea el era foarte mult sub tutela lui Călin Georgescu. Toate ideile bune spuse de Simion erau de la Călin Georgescu.”

Diaspora „muncitorească” şi „sofisticată”

Cercetarea distinge între „diaspora muncitorească”, în mare parte votantă Simion, și „diaspora sofisticată”, formată din persoane care sunt cel puțin absolvenți de facultate și care a votat Nicușor Dan. Diaspora sofisticată e bine integrată în țările de adopție, votanții lui Nicușor Dan sunt majoritatea din această zonă, sunt oameni realizați și care se simt apreciați acolo unde se află.

„Diaspora muncitorească” e definită, în schimb, prin suferință, spune autorul studiului, fiindcă nu e deloc integrată în țara unde lucrează, oamenii locuiesc în ghetouri compacte cu alți emigranți, nu vorbesc limba țării în care stau și au contacte limitate cu autohtonii. O discuție între două femei din Marea Britanie votante Simion este elocventă din acest punct de vedere: „Ne compară cu cei de etnie rromă. Este urât pentru că nu poți să gândești așa despre toată lumea.

– Ai auzit asta de la englezi??

– N-am auzit asta de la englezi! De la persoane de alte naționalități.

– Englezii n-ar putea să jignească. Dar unde mai sunt englezi? Prin ce locuri or mai fi, că eu nu prea i-am mai văzut.”

Acești oameni din „diaspora muncitorească” sunt nefericiți cu traiul în străinătate, nu au niciun orizont, iar comunitatea locală din care provin e aproape mereu una săracă, așa că din punctul lor de vedere nici locul de unde vin, nici țara nu au nicio șansă. Speranța lor e în continuare Călin Georgescu fiindcă, după cum spune autorul studiului „această speranță are rolul de a echilibra psihologic tristețea și pesimismul care sunt altfel dominante”.

Cu alte cuvinte, sărăcia, munca grea, condițiile în care trăiesc, faptul că se simt disprețuiți, îi face să creadă tot ce le spune Georgescu pe rețelele sociale. De altfel, acești oameni doar de pe rețele se informează. O votantă Simion din Germania explică: „Am renunțat de mult la ideea de TV, sunt cumpărate. Acum sunt în mediul online, din punctul meu de vedere TikTok-ul nu este încă cumpărat. De acolo am auzit de Georgescu și toți ne-am documentat de acolo. Este încă singura platformă pe care ei – guvernul, puterea – nu pot s-o cumpere sau s-o dea jos.”

Continuarea, pe Deutsche Welle.

Citește și: Aktual24 |George Simion, ironizat de americani după scena penibilă cu tortul: „Tipul ăsta arată ca un prostovan care a consumat ceva” – VIDEO

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related