Nimic aproape nu deraiază mai categoric o mișcare reformistă decât sentimentul că aceia care o impun nu sunt pregătiți să o aplice lor înșiși.
Dincolo de sloganuri, de recomandări și de îndemnuri, oamenii au nevoie să știe că aceia care vor să schimbe lucrurile în bine impunând țării unele sacrificii sunt ei înșiși dispuși la sacrificii. Nu neapărat materiale, deși și acestea se pot dovedi importante, mai puțin prin valoarea lor contabilă, cât prin cea simbolică.
Dar mai ales e nevoie ca guvernanții ce se doresc reformiști să-și sacrifice alte „bunuri” la care ei țin foarte mult: orgoliile, paternalismul gen „știm noi mai bine”, lipsa de transparență, aroganța, ba chiar suficiența vădind complexul parvenitului ajuns sus. Iar când se află că unii au probleme în trecut, cel mai rău lucru cu putință – nu atât pentru ei, cât pentru reforma în ansamblu – este să pretindă că nu-i nimic grav sau, mai rău, că totul nu-i decât o conspirație a inamicilor reformei, care urmăresc să-i doboare.
Se pare, din păcate, că noua (nu chiar noua) guvernare nu reușește, în mare parte, să aibă în vedere aceste rețete simple, dar care, ce-i drept, cer, cum spuneam, unele sacrificii. De exemplu, Dl Daniel David, ministrul Educației, altminteri un om de știință valoros, fost rector al UBB, a pus paie peste focul unui conflict deja existent cu mediul educațional, cenzurând un raport critic față de domnia sa al Institutului pentru Științele Educației.
Sigur, strict instituțional avea dreptul să o facă, dar etic – nu. Sugerează că nu admite critica, că e convins că „știe el mai bine” chiar și decât specialiștii în educație. Nu susțin că aceia ar avea neapărat dreptate în toate punctele în litigiu. Dar adevărul nu poate fi impus prin cenzură.
Cum să ceri atunci ca educația să „fie bazată pe știință”, așa cum a cerut în mai multe rânduri, când negi știința printr-un fel de cenzură, atunci când ea poartă recomandări care nu-ți convin? Dar e chiar mai grav decât asta: toată lumea e de acord nu numai cu faptul că România are un deficit de educație, dar și că acest deficit a contribuit semnificativ la ușurința cu care propaganda antidemocratică (posibil susținută de Rusia) s-a extins, obligând CCR să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale anul trecut.
Continuarea în Revista22
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
