Judecătorul Cosmin Cornoiu de la Curtea de Apel București și-a motivat decizia de întrerupere a executării pedepsei cu închisoarea, pentru 3 luni, în cazul lui Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Constanța. Magistratul arată că fostul politician a suferit condamnări din sfera infracțiunilor de serviciu/asimilate corupției „care nu implică niciun element de violență fizică sau de amenințare”.
El mai arată că „statul trebuie să se asigure că o persoană este deținută în condiții compatibile cu respectarea demnității umane, că modul și metoda de executare a măsurii privative de libertate nu o supun stresului sau unor greutăți care depășesc nivelul inevitabil de suferință inerent detenției”.
La termenul de acum o săptămână, avocatul lui Constantinescu a arătat că, în prezent, acesta este internat într-o clinică privată din București, sub pază, și că suferă de o boală gravă, lucru atestat de o comisie superioară a INML-ului. Respectiva comisie l-a îndrumat către o altă clinică privată, unde să urmeze o tehnică de investigație nouă, PET cu PSMA, investigație medicală care nu se regăsește în rețeaua de sănătate a spitalelor publice din România.
A cerut să se deplaseze în Uniunea Europeană
Avocatul a mai arătat că, în ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică, clientul său se află în executarea unor pedepse de mai bine de 10 ani, „fără a beneficia de nicio zi de permisie până astăzi, iar, potrivit actelor medicale, rezultă că este o persoană greu deplasabilă, într-o stare foarte gravă, astfel încât nu poate fi vorba de vreo stare de pericol pe care ar putea-o reprezenta lăsarea lui în libertate, cu atât mai mult cu cât infracțiunile pentru care a fost condamnat sunt de abuz în serviciu și au avut legătură cu funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța”.
Apărătorul a mai cerut ca fostul politician să se poată deplasa pe teritoriul Uniunii Europene, „având în vedere că aproape toate clinicile care au acest gen de terapie sunt în UE”.
Alte două mandate „în așteptare”
Din motivare mai rezultă faptul că Nicușor Constantinescu se află, în prezent, în executarea pedepsei de 10 ani închisoare, definitivă prin decizia penală din iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru care a fost emis MEPI și „are în așteptare încă două mandate de executare a pedepsei închisorii, nefiind efectuată contopirea pedepselor”.
El mai are alte două pedepse de 4 și 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare, din 2020 și 2021.
Institutul Național de Medicină Legală (INML) a transmis CAB un raport în care sunt enumerate bolile lui Constantinescu și susține că „tratamentul de specialitate recomandat se poate efectua numai prin internarea numitului în clinici de profil, aparținând Ministerului Sănătății, fie sub pază asigurată de către ANP, fie în stare de libertate, prin întreruperea executării pedepsei din motive medicale, pe o perioadă de 3 (trei) luni, rămânând la latitudinea instanței adoptarea celei mai adecvate decizii, prin corelare și cu aspectele juridice pe care le implică acest caz”.
Citește și: Cine controlează ECRIS? Întrebările incomode ale unei judecătoare
Închisoare fără stres
În aceste condiții, judecătorul Cornoiu de la CAB a ales ultima variantă. El susține în motivare, citând din practica CEDO, că „statul trebuie să se asigure că o persoană este deținută în condiții compatibile cu respectarea demnității umane, că modul și metoda de executare a măsurii privative de libertate nu o supun stresului sau unor greutăți care depășesc nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și că, date fiind nevoile practice ale detenției, sănătatea și bunăstarea sa sunt asigurate în mod adecvat. Prin urmare, lipsa unei îngrijiri medicale adecvate și, în termeni generali, detenția în condiții necorespunzătoare a unei persoane bolnave poate, în principiu, să constituie tratament contrar art. 3”. Articolul amintit interzice tortura.
Judecătorul mai susține că „din ansamblul raportului de expertiză medico-legală, al documentelor oncologice pe care acesta le asumă și al avizului rezultă că persoana condamnată are nevoie, în prezent, de un parcurs medical extern locului de detenție, urgent, multidisciplinar și adaptabil, incompatibil cu ideea unei tratări efective, complete și continue sub pază permanentă în rețeaua sanitară avută în vedere de textul legal”.
Nu este agresiv
„În ceea ce privește natura infracțiunilor, Curtea constată că situația juridică a petentului relevă condamnări din sfera infracțiunilor de serviciu/asimilate corupției, care nu implică niciun element de violență fizică sau de amenințare. Fără a minimaliza gravitatea acestora, natura lor este relevantă în evaluarea cerută de art. 589 alin. (1) lit. a) C.proc.pen., întrucât nu rezultă un profil infracțional orientat spre manifestări agresive, tulburări imediate ale ordinii publice ori punerea în pericol fizic a altor persoane”.
Hotărârea CAB nu este definitivă și a fost atacată la instanța supremă de parchet.
La ÎCCJ, Nicușor Constantinescu are două dosare în care se judecă în căi extraordinare de atac. Sunt tocmai dosarele în care nu au fost contopite pedepsele, așa-numitele „mandate în așteptare”.
Un recurs în casație a fost admis în principiu pe 18 martie și a fost trimis pentru analiză la completul C4.
Al doilea dosar are ca obiect revizuirea sentinței și are termen pe 14 aprilie.
Fostul președinte al CJ Constanța a introdus cererea de întrerupere a executării pedepsei la CAB pe 3 decembrie anul trecut.
În 2014, pe 7 august, tot CAB a decis, definitiv, arestarea preventivă a lui Constantinescu. Întrucât acesta se afla de mai multe luni în SUA, unde s-a operat, a fost necesară demararea procedurii de extrădare.
Tribunalul București dispusese, în 23 iulie, arestarea lui Nicușor Constantinescu, ca urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care președintele CJ Constanța fuma la terasa unui restaurant din New York.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
