PressHub a realizat în premieră o schiță a armamentului fabricat în România care a ajuns pe frontul din Ucraina, folosindu-ne de date oficiale ale armatei ucrainene și de surse deschise online. Se pare că Armata Română ar fi trimis Ucrainei echipament cu origini sovietice de care dispune și care oricum urma să fie scos din uz.
Spre exemplu, forțele Ucrainene au refuzat avioanele MIG folosite până în 2020 de Forțele Aeriene, pe motiv că erau prea vechi și puneau în pericol viața piloților. Singurul echipament modern donat oficial Ucrainei a fost o baterie Patriot, dar această donație a fost cerută de SUA, care ar urma să livreze o baterie nouă României.
Din noiembrie 2024 și până la alegerile prezidențiale din mai 2025, partidele extremiste, suveraniste și candidați sprijiniți de aceste formațiuni, cum ar fi Călin Georgescu, au insinuat că România fie a trimis, fie se pregătește să trimită soldați în Ucraina.
Efectul a fost că mulți români au început să nu mai sprijine războiul din Ucraina și să devină și mai sceptici față de orice ajutor al României pentru statul vecin, dovadă fiind un sondaj Eurobarometru din 2023.
Oamenii speriați de încorporare par masa electoratului extremist, dar România nu a trimis militari
Aproape 42% dintre români sunt îngrijorați că România ar putea fi implicată într-un război, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 26-30 mai. Procentul se suprapune cu masa electoratului suveranist din România, public care a început să creadă manipulările informaționale ale acestor partide.
„Îi cer public lui Ilie Bolojan să nu angajeze România în trimiterea de trupe sau armament în Ucraina. Nu are mandat pentru asta, așteptăm revenirea la democrație”, a scris liderul AUR, George Simion, pe pagina sa de Facebook, în luna martie.
Așa cum a arătat deja Presshub într-o campanie contra dezinformării privind implicarea Armatei Române în războiul din Ucraina, România nu a trimis niciun soldat în conflictul din țara vecină.
Din februarie și până acum, în Ucraina au luptat sub 100 de români, cu domiciliul în România, persoane care s-au înrolat voluntar în forțele armate ale Ucrainei și care nu erau militari.
Citește și: În căutarea adevărului despre românii care luptă în Ucraina
România a ajutat cu armament, dar în secret
Pentru a aprecia și prezenta cât mai aproape de realitate ajutorul militar concret acordat Ucrainei, asta pentru că Armata Română a refuzat mereu să ofere cifre oficiale, PressHub a analizat comunicările mass-media și pe cele ale autorităților din Ucraina.
Informații despre armamentul românesc identificat în Ucraina provin în special din postări al soldaților ucraineni pe Telegram sau X. Site-ul ucrainean Defense Express a realizat de asemenea analize detaliate ale armamentului observat pe front.
Din aceste informații oficiale sau postări cu date certe din Ucraina, PressHub a realizat o schiță a armamentului provenit din România.
Datele din Ucraina despre utilizarea echipamentului militar de producție românească au fost apoi confirmate de PressHub cu ajutorul a doi dealeri de arme și a românilor care au fost prezenți pe frontul din Ucraina ca reprezentanți ai societății civile.
MApN a menționat pentru PressHub că România a ajutat Ucraina cu următoarele:
- un sistem PATRIOT
- antrenarea piloților ucraineni în Centrul de Pregătire F-16 din România,
- misiunea de asistență umanitară a UE pentru Ucraina (EUMAM Ucraina),
- instruirea militarilor ucraineni prin misiunea INTERFLEX din Marea Britanie,
- precum și diverse activități de instruire bilaterale sau multilaterale, cum ar fi Grupul de asistență pentru securitate – Ucraina (SAG-U).
România a donat arme sovietice
Lista realizată de Presshub cuprinde mai ales echipamente militare produse de fabricile românești, după model sovietic, și găsite pe frontul ucrainean, fiind în principal tipul de armament compatibil cu dotările armatei ucrainene.
Pe listă se găsesc aruncătoare de rachete, transportoare blindate sau muniție de diferite calibre, marea majoritate după patente sovietice. În lipsa informațiilor oficiale, este greu de estimat volumul livrărilor sau zona frontului unde au fost folosite.
Defense Express din Ucraina a realizat în 2022, la începutul agresiunii ruse, o analiză despre avantajele pe care le au echipamentele militare românești. La acea dată, și într-o mare măsură și astăzi, armata ucraineană depindea în mare măsură de echipamentul sovietic.
Armata Română deține capacități pentru a produce armament de tip sovietic sau inspirat de acesta, cum sunt transportoarele blindate TAB-71M, mitralierele DȘK sau sistemul de apărare CA-95. Familiaritatea sistemelor deținute de România reprezenta încă de atunci un posibil avantaj pentru Ucraina.
Cât privește stocurile de armament de acest tip aflate în posesia Armatei Române și care au fost semnalate și pe frontul ucrainean, biroul de presă al MApN a transmis pentru Presshub că informațiile „fac parte din categoria informațiilor clasificate potrivit legii și nu pot fi comunicate public, în conformitate cu art. 12 al Legii nr. 544 din 2002 privind accesul la informațiile de interes public.” Cu alte cuvinte, evoluția reală a stocurile de armament nu poate fi urmărită fără sursele oficiale.
Lista armamentului românesc identificat în Ucraina
Armament descoperit în monitorizarea Presshub:
1.Tun-obuzier remorcat M1981 de 152mm (D-20) (mai 2023)
- Versiunea românească a modelul D-20 sovietic, este o combinație de tun și obuzier de calibru 152.4 mm care trage la o distanță de până la 25 km. Din 1982 este produs la uzinele Reșița, după planuri achiziționate de la Republica Populară Chineză.
- 320 se află în stocurile armatei române
- Locație: Ceasov Iar, oblastul Donețk
2. Lansator de rachete APR-40 de 122 mm
- APR-40 este un sistem românesc de lansatoare multiple de rachete calibrul 122 mm, dezvoltat pe baza rachetelor sovietice Grad BM-2, care în prezent este scos din producție
- Conform datelor UNROCA, portalul de transparență în comerțul global declarat cu arme, România avea în 2021 un număr de 135 de astfel de lansatoare. Din 2023, registrul nu mai prezintă niciun astfel de lansator în posesia României.
- Locație: oblastul Zaporojie
3. Sistem de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune CA-95 (martie 2025)
- Fabricat de România după modelul sovietic Strela-3. Poate lovi ținte până la 4,2 kilometrii distanță și este eficient pe frontul ucrainean pentru doborârea dronelor și rachetelor de croazieră
- Sistemul antiaerian este montat pe transport blindat denumit TABC-79. România avea 402 de astfel de blindate în 2021, confirm UNROCA. În 2024, țara noastră nu mai făcea raportări cu astfel de blindate.
- Un exemplu recent din martie 2025 este vehiculul blindat, dotat cu apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune, numit CA-95.
- Imaginile au circulat pe internet și au ajuns pe portalul de informații ucrainean Tysk. Sistemul antiaerian este montat pe un vehicul TAB-71M, care este fabricat de ROARM, arată Defense Romania. Oficialii românii nu au comunicat despre livrarea unui astfel de transport spre Ucraina.
- Locație: necunoscută
4. Transportator blindat TAB-71M (înainte de noiembrie 2022)
- Fabricat de România după modelul sovietic BTR-60PB, având două motoare diesel mai puternice și o turelă modificată față de modelul sovietic.
- Stocurile din 2021 de blindate TAB-71M erau de 261 de unități. În 2022, stocul a scăzut la 211, conform datelor UNROCA. Apoi, portalul nu a mai primit raportări de la Armata Română.
- Locație: oblastul Herson
5. Mitraliere grele DȘK (decembrie 2022)
- Mitralieră antiaeriană sovietică, care folosește muniție de calibru 12,7x108mm, fabricată de România la Uzina Mecanică Cugir din 2015.
- Locație: Hostomel, oblastul Kiev
6. Muniție de 12,7 mm pentru mitraliere grele (noiembrie 2022)
- Muniție pentru mitralierele DȘK
- Locație: necunoscută
7. Grenade propulsate AG-7 (octombrie 2022)
- Grenade antitanc pentru tun de calibru 85mm
- Locație: necunoscută
8. Grenade propulsate AG-9 (iulie 2023)
- Grenade antitanc pentru tun de calibru 73mm
- Locație: necunoscută
9. Muniție HE 346-E (OG-9) de 73mm pentru tunuri fără recul (februarie 2023)
- Proiectil de fragmentație explozivă, fabricat în România. Este un tip de muniție folosită împreună cu lansatorul greoi de grenade anti-personal SPG-9, originar din URSS.
- Locație: necunoscută
10. Muniție de mortar O-832-MC de 82mm (înainte de noiembrie 2022)
- Proiectil de calibrul 82 mm, cu fragmentare explozivă (HE-Frag), care conține o focoasă detonantă punctuală, folosit împotriva personalului și a țintelor cu materiale ușoare.
- Locație: necunoscută
11. Rachete 9M22U-S de 122 mm (înainte de octombrie 2022)
- Modelul românesc de rachete produse de ROARM după modelul sovietic 9M22U-S
- Locație: necunoscută
12. Obuzier de 152 mm 2A65 Msta-B
- Obuzier remorcat sovietic de 152mm, cu rază de până la 29 km și muniție ghidată laser
- Muniție fabricată în România,, cu tehnologie importată din R.P. Chineză, pentru varianta românească a tunului obuzier sovietic 2A65 ,,Msta-B”
- Anatol Șelaru, fost ministru al apărării în Republica Moldova, a declarat în 2022 că România a reluat producția acestor obuze pentru a ajuta armata Ucrainei
- Locație: necunoscută
13. Stații de armament telecomandate ANUBIS produse de Pro Optica (pentru vehiculele BMC Kirpi MRAP) (ianuarie 2023) (link X)
- sisteme stabilizate, controlate de la distanță, care integrează senzori optici și termici pentru detectarea și angajarea țintelor zi și noapte, fără expunerea operatorului
- Locație: necunoscută
Transportatorul blindat TAB-71M a fost identificat de Presshub în monitorizări din regiunea Herson, situată la o distanța de 470 de km de cel mai apropiat punct de trecere a frontierei dintre România și Ucraina, Albița.
Mitraliere DȘK au fost identificate în Hostomel, oblastul Kiev, la aproximativ 550 de km de punctul de trecere Siret din România. Obuzier M1981 de 152 mm a fost identificat în Ceasov Iar, în oblastul Donețk, la 990 km de vama Albița.
Lansatorul de rachete APR-40 122 mm a fost reperat în oblastul Zaporoje, la aproximativ 1000 km de cel mai apropiat punct de frontieră, Albița.
Citește și: PressHub dezvăluie numărul real al românilor care au luptat și murit în Ucraina
Secretomania Armatei Române rămâne fără răspuns
Presshub a contactat biroul de presă al Ministerului Apărării Națională al României (MApN) pentru a cere informații despre tipul de armament transferat Ucrainei de la începutul războiului, perioadele în care a avut loc transferul și restricțiile privind comunicarea acestor informații. Odată cu solicitarea, am transmis ministerului și întreaga listă cu armele de producție românească, identificate pe linia frontului ucrainean.
Reprezentanții MApN au confirmat doar informațiile deja comunicate public de oficialii statului, fără nicio referință la echipamentul militar românesc descoperit pe frontul ucrainean.
Biroul de presă al MApN a adăugat că „informațiile concrete cu privire la donațiile de echipament militar transmise de Guvernul României către cel al Ucrainei fac parte din categoria informațiilor clasificate potrivit legii și nu pot fi comunicate public, în conformitate cu art. 12 al Legii nr. 544 din 2002 privind accesul la informațiile de interes public.”
Deși analizele militare independente au identificat armamentul românesc pe frontul ucrainean, acestea sunt dificil de probat fără o confirmare din partea autorităților.
Răspunsul MApN arată însă că România are o strategie de securitate națională, în care secretizarea ajutorului militar pentru Ucraina joacă un rol important.
Ministrul apărării susține contrariul
Cu toată reticența MApN de a comunica informații, noul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat pe 20 iulie că „România ajută Ucraina și cu echipament și cu muniție.”
Moșteanu a dezvăluit că există o decizie oficială care nu permite comunicarea publică a acestor ajutoare militare.
Este pentru prima dată când un oficial de rang înalt al statului român recunoaște existența ajutorului militar pentru Ucraina. Iohannis declara în 2023, din postura de președinte, că dezvăluirea ajutorului militar „nu este nici logic, nici util”. Într-un interviu pentru Spotmedia, în același an, generalul în rezervă, Dan Grecu, a criticat decizia lui Klaus Iohannis de a secretiza ajutorul militar.
România respectă angajamentul european pentru Ucraina, dar nu apare în statistici
În contextul în care ajutorul american pentru Ucraina a devenit mult mai limitat, statele europene au încercat să compenseze ajutorul militar pentru Ucraina. Radio Free Europe a realizat o analiză care arată că efortul financiar european este aproape la paritate cu cel american în perioada 2022-2024.
Statele care alocă cel mai mare procent din PIB pentru Ucraina sunt statele baltice, cele nordice, Polonia și Olanda. Conform Kiel Institute, din sursele deschise, România ar fi alocat în aceeași perioada 0,56% din PIB-ul raportat la anul 2021 pentru Ucraina, reprezentând ajutorul umanitar și militar declarat, inclusiv angajamentele la nivelul UE.
România este astfel sub medie la nivelul ajutorului, cu toate că are cea mai lungă graniță cu Ucraina din Uniunea Europeană. Din lipsă de informații oficiale, statisticile publice nu au cum spune întregul adevăr.
România a fost încă de la începutul războiului în februarie 2022 un aliat ferm al Ucrainei, indiferent de guvernele și administrațiile prezidențiale care s-au succedat. Nicușor Dan continuă această linie. „De când a început războiul, am salutat modul în care România s-a poziţionat faţă de războiul din Ucraina în fiecare din aceşti ani”, declara președintele în mai 2025.
Guvernul României a sprijinit Ucraina cu armament, a acordat ajutor umanitar refugiaților din această țară și a asigurat culoare de trecere terestre, fluviale și maritime pentru exporturile ucrainene, în principal cereale. Totul pe lângă susținerea diplomatică.
Dar cu excepția bateriei Patriot, a cărei livrări – trimisă la insistențele SUA și NATO, apoi aprobată de Parlament, nu putem știi exact ce armament a livrat România în Ucraina.
„Nu există niciun motiv pentru a secretiza. Nu are sens să ne ascundem de Rusia”
În timp ce ceilalți parteneri occidentali anunță constant și public ajutorul militar pentru Ucraina, oficialii români încă ezită. „Din punctul meu de vedere nu există niciun motiv pentru a secretiza, deci a ne ascunde”, remarcă Iulia Joja, expertă în Securitate și Apărare de la Georgetown University, SUA. Ea a fost întotdeauna o voce critică împotriva deciziei președintelui Iohannis de a secretiza ajutorul militar pentru Ucraina.
Joja observă că această decizie politică aduce mai degrabă pierderi României decât avantaje. „România are de pierdut ascunzându-se, pentru că nu poate demonstra public contribuțiile la securitatea europeană și astfel își reduce singură din influență. Singurul efect al acestei secretizări este incapacitatea experților și a publicului de a analiza contribuțiile României la securitatea continentală.”
Decizia autorităților române de a secretiza pare să se bazeze pe sofismul președintelui Iohannis că „nu este foarte bine. în timp de război, să dai prin media toate detaliile opozantului”.
Dar Iulia Joja atrage atenția că „nu are sens să ne ascundem de Rusia, care oricum atacă România în războiul hibrid și care are acces atât la informațiile publice cu privire la armamentul de producție românească identificat în Ucraina, cât și la informații suplimentare care nu sunt publice.”
Cu întreaga dezinformare care circulă pe internet, este mai important ca niciodată ca statul român să construiască o relație de încredere cu cetățenii. Iulia Joja mai observă că „responsabilitatea guvernului este de a preveni opoziția unei majorități [împotriva ajutorului pentru Ucraina] prin informarea corectă a populației.”
Narațiunile propagandei rusești prind rădăcini cel mai bine în solul lipsit de informații prompte și veridice din surse oficiale.
MApN nu confirmă livrările de arme românești în Ucraina, ministrul Apărării spune contrariul dar nu dă detalii, iar restul demnitarilor păstrează tăcerea. Dar armamentul există și este documentat.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Agerpres )
