Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a invitat mai mulți reprezentanți din societatea civilă la dialog cu scopul de a clarifica aspecte legate de pozițiile luate recent de ONG-uri și asociații, care au criticat modul în care ICCJ și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au ales să se poziționeze față de problema pensiilor speciale ale magistraților, cât și numirile recente din aceste instituții.
ICCJ nu are un mandat instituțional de a iniția dialoguri cu societatea civilă, CSM fiind instituția care ar trebui să se ocupe de acest tip de dialog. În acest context, asociațiile semnatare semnalează că ICCJ își depășește atribuțiile.
„Tocmai din acest motiv, considerăm necesar să explicăm public de ce nu vom participa la întâlnirea anunțată de conducerea ICCJ, transmisă printr-o invitație adresată unui grup restrâns de organizații neguvernamentale. Refuzul nostru nu este o respingere a dialogului ca principiu democratic. Dimpotrivă, dialogul este binevenit atunci când există transparență, responsabilitate instituțională și un cadru legal clar. În forma actuală, însă, invitația ridică probleme serioase de legitimitate și oportunitate” se regăsește în comunicatul organizațiilor, din această dimineață.
Fostul judecător Cristian Dănileț a explicat: „Instanța supremă nu poate uzurpa atribuțiile CSM, nu poate construi relații instituționale ca un actor politic și nu poate organiza dialoguri cu societatea civilă în afara competenței sale legale”.
Citește și: Averea, afacerile și firmele inactive din jurul Ancăi Alexandrescu
O tentativă de legitimare
Pe lângă situația de natură juridică, invitația a fost adresată selectiv, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului real al dialogului.
Independența sistemului judiciar a ridicat multe semne de întrebare în ultima perioadă, Presshub a publicat câteva nume care au făcut parte din vechea conducere.
De asemenea, luări de poziție frecvente ale CSM împotriva vocilor critice din societatea civilă, presă și mediul juridic, precum și decizii controversate – inclusiv recuzarea unui judecător pentru intenția de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene – sunt motive în plus ale acestui refuz.
Faptul că întregul demers pare mai degrabă o legitimare decât o consultare subliniază o problemă de fond în relația dintre justiție (în speță, Înalta Curte de Casație și Justiție – ICCJ) și societatea civilă.
Tentativa de a obține o validare publică pentru decizii deja luate sau poziții deja stabilite este evidentă, iar folosirea reputației ONG-urilor pentru a îmbunătăți percepția publică asupra ICCJ/CSM este, de asemenea, clară.
Refuzul este, în esență, o declarație de principiu: Societatea civilă nu va participa la un demers care doar acoperă cu o aparență de consultare decizii netransparente sau potențial nelegitime, lăsând instituția să-și continue agenda fără a accepta o reevaluare reală.
Organizații semnatare: Evoluție în Instituție, Corupția Ucide, Comunitatea Declic, Agent Green, Inițiativa România, Asociația Bankwatch România, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Fundația Eco-Civica, Voluntari în Europa, Federația Inițiativa Timișoara, Grupul pentru Dialog Social, Asociația Freedom House România, Asociația CIVICA, Societatea Timișoara.
Citește și: Analiză | Națiune, război și civilizație: noua strategie națională a Rusiei până în 2036
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa FOTO: Inquam Photos / George Călin)
