„Păturata” tradițională din Banatul de pustă a fost regina Festivalului Păturatei pă crumpi de la Ciacova, un oraș timișean cu puțin peste 5000 de locuitori, la 30 Km față de Timișoara.
Festivalul de mijloc de iunie a reunit 35 de „păturese”, adică gospodine din sate românești și sârbești, care mai știu să prepare acest fel de mâncare gustos și totodată sățios, moștenit de la austrieci. Cândva o mâncare a săracilor, păturata pă crumpi este azi o raritate în bucătăriile bănățene fiindcă presupune meșteșug și timp de preparare.
„Am creat un concept de festival culinar competițional, așa încât păturesele nu doar să gătească, ci să dea toată măiestria în bucate. Premiile, toate de excelență, le-au luat deopotrivă gospodinele din Banatul sârbesc, Mesici, Vladimirovaț, Uzdin, precum și cele ale locului, din Ciacova, Cebza, Petroman, Ghilad și Macedonia”, ne-a spus Claudia-Romana Rista, diplomat culinar, cunoscută pe rețelele sociale ca „Fata care gătește cu flori”.
Pentru primarul Ciacovei, Filip Petru, festivalul este un prilej de a consolida reputația turistică a orașului și de a oferi ciacovenilor și întregii zone divertisment cu tradiție culinară, folclor și tururi ghidate. S-a confirmat valabilitatea festivalului culinar vizitat de câteva mii de „goști”, cum li se zice în Banat oaspeților.
Cum se face
„Păturata asta nu acoperă nimic, doar te învelește, te zăpăcește pentru că nici nu îți imaginai că o simplă mâncare de cartofi poate să te facă să mai ceri o porție”, scrie pe Facebook o gospodină din comuna Petroman.
Noi am iscodit păturesele din Banatul sârbesc, din Vladimirovaț și pe Bunicuțele din Uzdin, toate vorbitoare de limba română, să ne vândă secretul acestui preparat.
Trebuie cartofi („crumpi” în graiul bănățean) tăiați rondele sau cubulețe, ceapă tăiată mărunt călită în ulei, boia, piper, foi de dafin (facultativ) și un pic de …Vegeta, că în Banat e de bază. Se prepară o mâncărică de cartofi în cratiță mare, la foc lent.
Între timp, din făină se face un aluat fraged, ca pentru ștrudel, se întinde, se taie pătrate, se pune brânză sărată în fiecare pătrat și … se împăturește, că de aceea-i „păturată”. Iar secretul este că aceste plăcinte împăturite se așază deasupra mâncării de cartofi în fierbere, cu capac deasupra, iar ele se coc în abur.
Păturata pă crumpi se servește cu murături și cu ceva ardei iuți și smântână, pentru cine nu-i la dietă.
Bucătăresele cu experiență au amintit și de un alt fel de preparat sățios, făcut și azi cu precădere în familiile șvăbești și ungurești, numit ca pe vremea austriecilor „Grenadier Marsh”. E vorba de tăițeii cu cartofi cu care erau hrăniți soldații austrieci, să le țină de foame în marșurile lungi pe timp de război.
În regiune cartofii nu se mănâncă cu pâine, totuși n-a lipsit de pe standuri „pita de Pecica” de 3 kile, iar pentru desert „croafnele dolofane”, adică gogoșile calde.
Elevii au preluat ștafeta
Încă n-au trecut la crațiță, dar școlarii din Ciacova au avut ca subiect să deseneze păturata, așa cum au văzut-o la bunici. Multe din desenele lor sunt descrieri fidele: au văzut „șpoiertul”, adică soba cu lemne care asigură cele mai bune condiții pentru o fierbere lentă, au desenat lingurile de lemn, oalele cu păturată, dar și ceva cârnați pe lângă, ca la Banat.
Cu bun spirit de observație, au sesizat și țesăturile tradiționale pe care bunicile le mai pun și azi pe pereți în bucătărie, cu mesaje în catren cusute, ca acesta: „De când sunt pe lumea asta/ Mi-am iubit numa’ nevasta”.
Cei care n-au desenat, adică cei mai mărișori de la Liceul Teoretic „Alexandru Mocioni” din Ciacova și Școala gimnazială din Reșița, au cântat, au dansat pe scenă și s-au întrecut în recitări în grai bănățean, îndrumați de Dan Liuț, președintele Asociației scriitorilor în grai bănățean.
Alții, adică liceenii din Ciacova și elevii Liceului Teoretic din Peciu Nou, au concurat în a compune o reclamă atrăgătoare la Păturata pă crumpi, poate de folos la ediția de anul viitor.
Până apucă să se specializeze tinerii, caricaturistul Radu Clețiu a făcut afișe simpatice, să atragă vizitatorii.
S-a deschis „Cula” din Ciacova
După ce profesorul Gheorghe Poșta de la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” de la Timișoara a explicat publicului cum se obține cartoful bun în regiune, după ce Claudia-Romana și cu mine am povestit cu ce se mânâncă diplomația culturală, din care gastronomia e nelipsită, a venit timpul unui tur ghidat pe la obiectivele turistice ale Ciacovei.
Edilii Ciacovei s-au străduit să dea zor deschiderii Turnului de apărare de secol XIV, singurul vestigiu din vechea cetate construită între 1390-1394 de familia nobiliară Csaak, care a dat numele așezării.
Deși nu turcii au construit-o, localnicii îi spun „Cula turcească”. Cetatea Ciacovei, cucerită de turci în 1551 și dărâmată în 1701, era așezată pe partea dreaptă a brațului Timișului, în timp ce locuitorii se aflau pe partea stângă. Turnul de căramidă înalt de aproape 30 m, cu contraforți, a fost restaurat cu fonduri europene și s-a deschis spre vizitare special pentru Festivalul păturatei pă crumpi.
Casa natală a scriitorului sârb Dositei Obradovici a fost alt obiectiv al turului ghidat de profesorul Bogdan Seculici. Năcut în 1742, Dositei Obradovici a fost un iluminist cu influență majoră asupra culturii sârbești. Aflăm că vorbea deopotrivă sârbește și românește, așa cum și azi oamenii din regiune vorbesc câteva limbi: românește, sârbește, ungurește, nemțește.
Banatul – în concurs pentru a fi Regiune gastronomică europeană
Încă de anul trecut, Consiliul Județean Timiș a început pregătirea dosarului pentru a aplica la competiția pentru titlul de Regiune gastronomică europeană, concurs care se va finaliza în 2028.
S-au semnat parteneriate, a fost alcătuit un bid book al proiectului, la care a contribuit Caius Ovidiu Merşa, expert în artele culinare:
„Ideea de a aplica pentru titlul de regiune gastronomică europeană a apărut mai de mult, în perioada în care ne pregăteam să devenim Capitală Europeană a Culturii. Acum am făcut primii paşi pentru concretizarea acestei prezenţe fireşti la nivel european. Experienţa de aproape 20 de ani în Comitetul European al Regiunilor şi activitatea pe care o desfăşor ca expert cultural european m-au ajutat să înţeleg multiplele beneficii aduse comunităţii prin obţinerea acestui titlu. Susţin dezvoltarea întregului Banat şi cred în şansa Timişului şi a Timişoarei de a deveni epicentre ale turismului, gastronomiei şi produselor locale”, declara Merșa anul trecut.
În martie 2025, proiectul a fost intens promovat la Târgul Internațional de Turism de la Berlin, unde Asociația HORETIM, în parteneriat cu Asociația Produs în Banat și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zurobara au dus produse tradiționale bănățene, foarte lăudate de vizitatori.
„Dacă vrem ca Banatul să devină cu adevărat o capitală culturală gastronomică europeană, trebuie să susținem cu toții aceste inițiative care pun cu mândrie pe masă ceea ce este cu nume bănățean și cu gust bănățean. Am gândit Festivalul Păturatei pe Crumpi altfel, ca pe o experiență completă: 8 ore pe goștie în Banat, cu o componentă gastronomică autentică, dar și cu una turistică și culturală”, a transmis ziariștilor Claudia-Romana Rista, diplomat culinar.
Organizatoarea festivalului a colindat diverse zone gastronomice, a recuperat rețețe vechi, a fotografiat feluri inedite gătite de gospodine și a publicat mai multe volume sub genericul „Zestre culinară”.
Festivalul Păturatei pă crumpi a fost o ocazie excelentă de a transmite o tradiție, de a mânca la masă împreună și de a lega o vorbă fără a sta cu ochii în ecrane, de a face un schimb de rețete și de meșteșuguri și de a petrece un final de săptămână altfel decât de obicei.
