Bancnota românească intrată în Cartea Recordurilor, ca având dimensiunea cea mai mică din lume, emisă în 1917 de Regele Ferdinand I, şi precursoarele unor monede italiene din epoca papală, din perioada papei Pius al IX-lea, pot fi admirate de participanţii la ediţia a XXX-a a Festivalului Sighişoara Medievală în două expoziţii distincte în cadrul Muzeului de Istorie a Sighişoarei, din Turnul cu Ceas.
Muzeograful care a descoperit bancnota în colecţia fostului Gimnaziu Evanghelic din Sighişoara, actualul Liceu Teoretic ‘Joseph Haltrich’ , Mircea Radu Iacob, a declarat bancnota de 10 bani, emisă în 1917, a înlocuit moneda de 10 bani, care circulase pe teritoriul României începând cu anul 1867 şi care a fost bătută în Anglia.
„Aceasta este bancnota cu cea mai mică valoare emisă în România şi a fost concepută de către desenatorul Horaţiu Sava Dimitriu. Am verificat în Cartea Recordurilor şi am descoperit că bancnota de 10 bani are dimensiunea cea mai mică din lume”, a declarat Mircea Radu Iacob.
Muzeograful a precizat că bancnota a fost tipărită pe hârtie albă şi are pe avers, pe un fond brun-verde-galben, un desen floral şi cercuri cu valoarea „10”, inscripţia frontală „ROMANIA”, în partea de jos scrie „MINISTERUL FINANŢELOR”, iar pe părţi, „1917”. Cea mai mică bancnotă din lume nu are serie, număr sau filigran.
Mircea Radu Iacob a precizat că vizitatorii pot afla la Muzeul de Istorie din Sighişoara mai multe detalii despre modul în care această minusculă bancnota a fost tipărită, precum şi despre demersurile legale care au stat la baza apariţiei acesteia.
La etajul următor, a adăugat Iacob, se află monedele aflate în posesia muzeului din Sighişoara, care aparţin perioadei celui de al 255-lea papă, papa Pius al IX-lea, cuprinsă între anii 1846 şi 1878.
„Precursoarele unor monede italiene din epoca papală la care ne referim, au fost monede bătute în monetăria din Bologna, denumite ‘bolognino’. Au existat exemplare din aur, argint, aliaje sau cupru, cea mai veche cunoscută fiind ‘dinarul de argint’ sau ‘bolognino mic’, emis de monetăria din Bologna în anul 1191 sub Împăratul Enrico VI. O altă unitate monetară în circulaţie a fost ‘Soldi’. După anul 306 moneda ‘aureus’ a împăraţilor romani ia numele de ”Soldo d-oro’ (de aur). Soldo a avut diferite denominaţii şi valori şi a ajuns până la noi ca reprezentant al celei de-a douăzecea părţi a Lirei. În sistemul lui Carol cel Mare a fost o monedă ideală care a devenit reală în prima jumătate a secolului XIV, fiind regăsită în documente la 1339 ca ‘soldatino’ sau ‘moneda soldaţel’, ne spune muzeograful.
Citește și: Naționalism + legionarism + comunism = AUR
În anii 1400, a arătat acesta, se iniţiază la Roma ţinerea conturilor în ‘soldi’ şi se introduc în circulaţie ‘bolognino romani’ denumiţi şi ‘baiocchi’, fiecare monedă având o valoare corespondentă în ‘Soldi’.
„Se pare că s-au numit ‘baiocco’ pentru prima oară monedele ‘bolognino abruzzo’, bătute de monetăria din Abruzzo. Este neclară etimologia denumirii ‘baiocco’, deşi au fost încercări fără dovezi de a o lega de vechiul nume a oraşului francez Bayeux (Baiocas Civitas) sau de cuvântul spaniel ‘baja’. Cu timpul, denumirea de ‘baiocco’ a fost introdusă în Statul Papal pentru a desemna a suta parte dintr-un ‘scud’ până în anul 1866. Scudul este denumirea dată în special în Franţa, pe la jumătatea secolului al XIV, monedelor de aur şi argint care aveau imprimate scutul regal sau stema în formă de scut şi care au circulat şi-n Italia, prin anii 1500 statul papal emiţând proprii scuzi, de diferite valori în timp”, a mai spus Iacob.
Potrivit muzeografului, se urmărea să se reia circulaţia monedelor metalice obişnuite, în special din cupru, pentru a reporni economia locală şi pentru a putea retrage excesul de obligaţiuni de hârtie şi de bani de hârtie republicani care se răspândiseră în mod nesănătos.
„Prin edict papal, semnat de secretarul de stat, cardinalul Antonelli, la 18 iunie 1866, se stabileau noile tipuri de monezi paritatea şi condiţiile de schimb ale celor vechi, care treptat aveau să fie retrase circulaţie prin aplicarea cursurilor de schimb stabilite (…). Pentru monedele noi, bucăţi de o sută, cincizeci, douăzeci, zece şi cinci lire au fost bătute în aur şi de asemenea cinci, doi şi cincizeci, doi, o liră şi cincizeci de cenţi în argint. Cât priveşte monedele de bronz, s-a început (baterea) în bronz a monedelor de zece, cinci, doi şi jumătate şi un centessimo. Compoziţia acestor din urmă a fost înfiinţată în proporţiile de nouăzeci şi cinci de părţi de cupru, patru de staniu şi una de zinc. Ulterior, în septembrie 1866 s-a dispus şi baterea celor de 20 de centessimo cu valoare 4 soldi. Pentru 1868, anul pontificatului XXII (data monedei în cauză), au fost bătute 2.473.000 de exemplare”, a subliniat Mircea Radu Iacob.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a precizat, pentru AGERPRES, că una dintre colecţiile muzeale este cea numismatică, care cuprinde monede şi bancnote din diferite epoci istorice, atât bancnote emise în actualul spaţiul românesc, cât şi bancnote şi monede emise în întreaga lume.
„Mare parte a aceste colecţii provine din vechea colecţie a Gimnaziului Evanghelic din Sighişoara, actualul Liceu Teoretic ‘Joseph Haltrich’. În cadrul colecţiei, colegul nostru, Mircea Radu Iacob, a identificat prezenţa celor mai mici bancnote emise în lume, în perioada Primului Război Mondial. Acestea sunt bancnote româneşti emise de către Banca Naţională a României în anul 1917. Având în vedere faptul că în acest an am sărbătorit 160 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I, am dorit să evocăm acest moment important din istoria României prin organizarea unei mici expoziţii în care să prezentăm aceste bancnote emise în anul 1917”, a precizat Nicolae Teşculă.
Citește și: Sute de persoane au participat la marșul Pride din Oradea
Pe parcursul Festivalului Sighişoara Medievală, vizitatorii mai pot afla detalii inedite despre Vlad Dracul şi despre fiul său, Vlad Ţepeş, despre care se crede că s-a născut la Sighişoara, în expoziţia din Sala Armelor a Muzeului de Istorie.
De asemenea, la MYstical Transylvania poate fi admirată expoziţia „The Dracula Investigation” – Istoria adevărată a lui Vlad Ţepeş. Tot aici este prezentată şi o altă expoziţie, „Sighişoara Tales”, o călătorie în timp alături de Hermann Oberth, unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii mondiale, inventatorul duzei conice, piesă care a permis pentru prima dată rachetelor să ajungă în cosmos, dar şi inventatorul rachetelor V1 şi V2, folosite de Germania în cel de-al doilea Război Mondial.
De altfel, poveştile cu şi despre Vlad Ţepeş au împânzit Cetatea Medievală pe parcursul festivalului, atât prin animaţia stradală a artiştilor participanţi, cât şi la tarabele meşteşugarilor.
În cadrul celei de-a XXX-a ediţii a Sighişoarei Medievale mai au loc prezentări de arme şi echipamente din secolele XI – XIV făcute de Mercenarii din Asserculis, lupte ale Scutierilor de Muhlbach şi dansuri istorice ale domniţelor acestora, competiţii ale străjerilor, organizate de Străjerii Cetăţii Bistriţa, târguri de „robi”, spectacole de magie şi de jonglerie, precum şi muzică medievală „Pedepse medievale” ale Breslelor Unite.
Programul festivalului mai cuprinde spectacole de teatru commedia dell’arte, farse medievale, lupte cavalereşti şi prezentări ale taberelor, povestea clovnului Lorenzo, dueluri interactive, ateliere de pielărie, pictură pe scuturi, numeroase recitaluri de muzică medievală, filme pentru copii, ateliere de mânuire a armelor medieval, expoziţii de pictură „Sighişoara Medievală”, ateliere de broderie, pielărie, zale, modelat în lut, pictură, ateliere de sticlărie, tâmplărie, de tăierea sării şi de călărie.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
