Rezultatele unei cercetări efectuate de o echipă a Facultăţii de Biologie Chimie şi Geografie (BCG) a Universităţii de Vest Timişoara (UVT) făcute publice joi arată că peste 70% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de direcţia în care merge oraşul, dar, pentru prima dată în cei nouă ani de când se face sondajul, s-a înregistrat un trend descrescător în ceea ce priveşte îngrijorarea pentru găsirea şi păstrarea unui loc de muncă, precum şi pentru starea de sănătate.
Lectorul BCG, Alexandru Drăgan, a declarat că din punct de vedere evolutiv lucrurile merg într-o direcţie relativ bună, dar au apărut două probleme tot mai pronunţate: pe partea economică şi financiară, veniturile populaţiei şi posibilitatea de a-ţi găsi un loc de muncă în Timişoara.
„În aceste direcţii avem o scădere (a percepţiei repondenţilor, n.r.) relativ importantă faţă de anul trecut, lucru care nu a fost valabil în anii precedenţi de colectare a datelor, cu excepţia perioadei pandemiei. Aceasta ţine şi de contextul european şi naţional, dar şi de insecurităţile de pe piaţa munţii la nivel structural, vorbind de Timişoara, care are câţiva piloni foarte importanţi din punct de vedere economic, aşa cum este automotive-ul, şi despre care se discută de ceva vreme că s-ar putea să aibă unele dificultăţi. Acum, între faptă şi percepţie, lucrurile sunt nuanţate. Una e să dispară locuri de muncă şi alta e să existe temerea că ar putea să dispară. Chestionarul nostru se bazează în principal pe percepţii. În rest, lucrurile merg destul de bine, inclusiv percepţia despre gradul de curăţenie, care s-a îmbunătăţit faţă de ultimii ani”, a explicat Alexandru Drăgan, citat de Agerpres.
Barometrul arată, în schimb, că diferenţele dintre centru şi periferiile Timişoarei sunt crescânde. Aici avem cartiere precum Fratelia, Ciarda Roşie, Dorobanţ, Ghiroda, cartierele de case, de la marginea oraşului, unde se resimte lipsa unor servicii, în timp ce în centru, marea problemă rămâne cea a locurilor de parcare, serviciilor şcolare, de sănătate şi de evenimente şi cultură.
„Problema centrului este că devine tot mai îmbătrânit din punct de vedere demografic şi lucrul acesta coroborează cu satisfacţia, poate de propria viaţă şi cu nivelul veniturilor şi alte cele. Cea mai mare nemulţumire din periferie este în zona Polonă, pentru că e un cartier ultraperiferic, cu puţine facilităţi şi cu tranzit tot mai mare, dată fiind periurbanizarea”, a punctat Alexandru Drăgan.
Coordonatorul proiectului, Marius Matichescu, de la Facultatea de Sociologie şi Psihologie a UVT, a detaliat că nu există diferenţe semnificative statistic între percepţia celor născuţi în Timişoara despre oraş şi a celor care au venit aici din alte zone, iar gradul de toleranţă al timişorenilor faţă de categorii de populaţie nou-venită rămâne ridicat.
„Acest aspect se menţine în fiecare an, pe calupul despre nivelul de toleranţă al timişorenilor faţă de diferite categorii de populaţii, imigranţi, refugiaţi, lucrători din alte ţări. În general, gradul de toleranţă este ridicat, cu unele disparităţi. Cel mai scăzut grad de toleranţă este legat de refugiaţi şi de minorităţile sexuale. Însă şi aici nu avem procente foarte, foarte mari, sub 40%”, a arătat Marius Matichescu.
Viceprimarul municipiului Timişoara, Paula Romocean, a declarat că în baza concluziilor acestui studiu, Municipalitatea va putea căuta soluţii de îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor, în funcţie de responsabilităţile care îi revin.
„Datele ne arată un nivel record de încredere, din ultimii nouă ani. 70% dintre ei consideră că Timişoara merge într-o direcţie bună. În acelaşi timp, 86% dintre ei sunt mulţumiţi de calitatea vieţii în oraş. (…). Îngrijorarea oamenilor faţă de starea de sănătate ne arată că noi (Municipalitatea, n.r.) trebuie să lucrăm pentru a îmbunătăţi condiţiile din spitale, dotările acestora. Sănătatea este un domeniu complex, în care mai multe instituţii au competenţe şi responsabilităţi, nu e doar în responsabilitatea noastră, dar cel puţin ce ţine de noi vom încerca să remediem. Evident, pe lângă condiţii de spitalizare, este foarte importantă grija personală, pregătirea medicilor şi modul în care sunt trataţi pacienţii. (…) Pe partea cu grija crescândă pentru locurile de muncă, trebuie să ţinem cont de contextul economic al ţării şi contextul economic global în care ne aflăm, dar şi de criza care vine. Noi, ca autoritate publică locală, nu avem la îndemână pârghii prin care să influenţăm acest proces. E important să atragem investitori în România prin facilităţile pe care Guvernul le poate oferi şi printr-o taxare mai mică a muncii, aspect pe care noi l-am tot sesizat de foarte multe ori”, a detaliat Paula Romocean.
Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025, pe un eşantion de peste 2.300 de respondenţi.
Concluziile generale ale Barometrului calităţii vieţii în Timişoara
●Timișorenii consideră că Timișoara se îndreaptă într-o direcție bună, nivelul cel mai ridicat de optimism fiind în rândul tinerilor și a femeilor. Nivelul cel mai scăzut de optimism se regăsește în rândul vârstnicilor și a persoanelor cu venituri scăzute.
● Ponderea celor a căror viață este mai bună și a celor a căror viață este mai dificilă a scăzut, comparativ cu anul trecut, însă se poate observa o creștere a celor pentru care viața a rămas la fel.
● Timișorenii sunt satisfăcuți în mare parte de calitatea vieții personale pe toate palierele sale, dar se poate observa o scădere a nivelului de satisfacție comparativ cu anul trecut. Timișoreni se arată a fi cei mai satisfăcuți de relația cu familia și de nivelul acestora de educație. În schimb, aceștia se arată mai puțin satisfăcuți de starea financiară și starea de sănătate pe care o au.
● Majoritatea timișorenilor consideră că este destul de greu să găsești o locuință la un preț rezonabil, acest trend păstrându-se în ultimii ani. În același sens, posibilitatea de a găsi ușor un loc de muncă a scăzut considerabil comparativ cu anul 2023. Folosirea și recuperarea patrimoniului public al orașului rămâne a fi de o importanță majoră pentru timișoreni.
● Referitor la infrastructura orașului, se poate observa că toate dimensiunile evaluate sunt în trend ascendent față de anul trecut. Timișorenii se arată a fi cei mai mulțumiți față de accesul la magazine și supermarketuri, iluminatul public și spațiile publice și pietonale, în schimb, aceștia își declară nemulțumirea față de traficul auto, transportului feroviar din Timișoara către alte destinații și starea drumurilor.
● În privința mobilității, cel mai utilizat mijloc de transport rămâne a fi mașina, urmată de transportul în comun. Cele mai apreciate aspecte ce țin de transportul în comun sunt apropierea de casă și confortul. În schimb, cele mai puțin apreciate rămân a fi respectarea orelor afișate și frecvența cu care circulă. Din punct de vedere longitudinal, toate aspectele cunosc un trend ascendent, mai puțin curățenia din transportul în comun.
● În materie de facilități, timișorenii declară că sunt foarte mulțumiți de universitățile și liceele din oraș. În schimb, aceștia sunt cei mai nemulțumiți de spitalele și clinicile din oraș.
● Timișorenii se declară a fi destul de mulțumiți față de aspectele ce țin de calitatea mediului înconjurător. Mai specific, aceștia sunt în mare parte mulțumiți de liniștea din cartier și calitatea apei de la robinet. Totuși, există diferențe în funcție de cartierul în care locuiesc.
● La nivel de cartier, principala problemă rămâne a fi lipsa locurilor de parcare, urmată de facilitățile sportive și cele culturale din cartier. În schimb, nivelul cel mai ridicat de mulțumire este legat de relațiile cu vecinii, nivelul de mulțumire față de școlile și grădinițele din cartier.
● Cei mai mulți dintre respondenții care au auzit și au participat la campania de bugetare participativă sunt bărbații, cu vârsta cuprinsă între 35-64 de ani, cu studii universitare și cu venit lunar ridicat. Proiectul – Vizibilitatea mijloacelor de transport și aplicația Tranzy a cunoscut cea mai mare popularitate în rândul timișorenilor.
● În mare parte, timișorenii se consideră toleranți față de alți oameni, familiile tinere cu copii și minoritățile etnice și religioase. La polul opus, gradul de toleranță este cel mai scăzut față de persoanele cu diferite orientări sexuale și refugiații din Ucraina.
● Cei mai mulți dintre timișoreni consideră că imigranții și refugiații trebuie să învețe limba română, să aibă contact cu restul timișorenilor și să-și mențină tradițiile și cultura din țara de origine. Majoritatea respondenților sunt în cea mai mare parte de acord că imigranții să fie turiști în oraș și mai puțin ca aceștia să devină membrii ai familiei.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Primăria Timișoara / Facebook)
