O expoziţie a fost vernisată, luni seara, la Galeria Rotonda din Timişoara, care devine, până pe 4 aprilie, un spaţiu al confluenţelor multietnice armonioase, purtând publicul printre „Bisericile Timişoarei”.
Cele 34 de lucrări de grafică expuse, semnate de artistul Nicolae Ciucă, reprezintă lăcaşurile de cult, de la cele mai vechi, ridicate în veacul al XIX-lea, până la cele mai noi, din cartierele de astăzi.
Biserici ortodoxe române, sârbe, catolice şi sinagogi laolaltă vorbesc despre patrimoniul spiritual multicultural identitar al oraşului de pe Bega.
„Am început acest proiect în urmă cu patru ani, din dorinţa de a contribui la comunitate. Am studiat pictura şi istoria artelor la Şcoala Populară de Artă, am fost membru al cenaclului ‘Romul Ladea’, dar am avut puţine oportunităţi de a participa la expoziţii, din cauza situaţiei financiare. Am simţit nevoia să încep acest proiect pentru a celebra diversitatea din Timişoara, oraş cosmopolit, multicultural, şi am ales să surprind anumite biserici care au o valoare arhitecturală semnificativă, majoritatea fiind clădiri de patrimoniu. Pe de altă parte, biserica reprezintă pilonul de stabilitate al unei comunităţi. Subiectul bisericii a fost ales fără a discrimina, fiind o reflexie a comunităţii diverse”, a declarat, pentru Agerpres, Nicolae Ciucă.
Lucrările sale includ atât detalii arhitecturale, cât şi elemente de peisaj.
Printre majoritatea lucrărilor de grafică, se regăsesc şi câteva acuarele, tempera şi guaşe care dau culoare unor lăcaşuri de rugăciune. Acestea au o semnificaţie emoţională deosebită în viaţa personală, fiind bisericile în care s-a cununat, în care şi-a botezat fetele sau nepoata.
Unele dintre lucrările realizate de Nicolae Ciucă sunt donate.
„După acest proiect mă voi concentra pe clădirile emblematice ale Timişoarei, care sunt de asemenea importante din punct de vedere arhitectonic. Picturile mele sunt apropiate de sufletul meu şi sper să încurajez conştientizarea valorilor culturale şi istorice ale oraşului, folosind arta ca un mijloc de educare şi uniune”, arată artistul.
Pictorul nu are o biserică favorită, dar le preferă pe cele mai vechi, care au o arhitectură deosebită şi fac parte din patrimoniul urban. Totuşi, sinagoga din cartierul Fabric rămâne una dintre bijuteriile preferate.
Catedrala Mitropolitană, Domul Romano-Catolic (1736 – 1774), Vicariatul Sârbesc, Biserica Piaristă, care are şi o mănăstire în care împărăteasa Maria Tereza a participat la o mesă, iar în anul 1809, când Napoleon intra în Viena, Coroana Sfântului Imperiu a fost adusă de la Viena şi ascunsă în subsolul acestei biserici; biserica Sfântul Ilie (1913), care a devenit la acea vreme principalul lăcaş ortodox român din oraş după separarea de sârbi, fiind vizitată de Patriarhul Miron Cristea (1929); biserica Sfânta Ecaterina (secol XIV) – ridicată în amintirea uneia dintre soţiile lui Carol Robert de Anjou, care a murit foarte tânără, în urma unei maladii a vremii, alături de biserici ortodoxe mai noi, din cartiere – Dacia, Biserica Martirilor, a Studenţilor – sunt câteva dintre lăcaşurile de rugăciune reprezentate în expoziţie.
Citește și: Institutul Cultural Român marchează apartenența la comunitatea culturală francofonă
Preotul conferenţiar al Facultăţii de Teologie a Universităţii de Vest Timişoara, Constantin Jinga, paroh al Bisericii ortodoxe „Pogorârea Sfântului Duh”, din Fabric Vest, a apreciat că expoziţia „Bisericile Timişoarei” este o invitaţie la prietenie, o chemare şi un exerciţiu de corectitudine, de căutare a perfecţiunii.
„Este o invitaţie la frumos, la o prietenească îngăduinţă. Este o chemare la un pic de smerenie, de meditaţie şi să privim că în oraş suntem înconjuraţi de lucruri frumoase, biserici, sinagogi, lăcaşuri de cult. Este remarcabil că sunt reprezentate toate bisericile, indiferent de orientarea lor confesională: sunt biserici româneşti, sârbe, maghiare, sinagogi, sunt biserici care evocă istoria mai veche sau mai recentă a Timişoarei. Este o invitaţie la a ne preţui unul pe celălalt, înaintea Lui Dumnezeu şi de a avea curajul, ca atunci când începem să facem un lucru frumos, să nu ne oprim. Să nu uităm că atunci când Dumnezeu l-a chemat pe Noe să construiască arca – bisericile simbolizează o arcă – Noe avea 600 de ani. Deci nu zăgăduiţi să începeţi a face lucruri frumoase, mai departe”, a punctat preotul Constantin Jinga.
(Sursa foto: Casa de Cultură a Municipiului Timișoara / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
