După ce miniștrii de externe nu au ajuns la un acord privind cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusia, blocul comunitar se confruntă cu tensiuni interne privind strategia de presiune economică și politică în războiul din Ucraina. Kaja Kallas a spus că Uniunea Europeană trebuie să clarifice ce așteaptă de la Moscova — inclusiv respectarea frontierelor și despăgubiri — înainte de negocieri de pace.

Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a declarat că miniștrii de externe ai UE nu au ajuns la un acord privind al 20 lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, iar Uniunea trebuie să își consolideze mesajul strategic și să mute presiunea din negocieri de pe Ucraina pe Rusia.

Pe scurt

1. Kallas a spus că lipsa acordului pe al 20 lea pachet de sancțiuni este „un recul” și „un mesaj pe care nu am vrut să îl trimitem” înaintea aniversării invaziei
2. Înaltul Reprezentant a declarat că „nu Ucraina este obstacolul pentru pace, Rusia este” și că UE trebuie să ceară concesii reale din partea Moscovei
3. Kallas a enumerat elemente care ar trebui să fie „linie de bază” pentru o pace justă, respectarea frontierelor, încetarea sabotajului, plata daunelor de război și returnarea copiilor ucraineni răpiți
4. Miniștrii au discutat și războiul informațional, Kallas a descris manipularea informațională străină drept „o armă îndreptată spre inima democrațiilor noastre” și a susținut întărirea sancțiunilor și cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii
5. Pe Orientul Mijlociu, Kallas a spus că „Orientul Mijlociu nu are nevoie de un nou război” și a avertizat că fereastra diplomației în dosarul SUA Iran este „foarte îngustă”

În conferința de presă de după Consiliul Afaceri Externe, Kallas a spus că eșecul de a adopta al 20 lea pachet de sancțiuni este „un recul și un mesaj pe care nu am vrut să îl trimitem astăzi”, subliniind că „munca continuă”. Ea a legat momentul de aniversarea invaziei, afirmând că UE trebuie să transmită semnale puternice privind sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei.

Kallas a insistat că discuțiile despre pace trebuie să pornească de la ceea ce Rusia trebuie să facă, nu de la concesii cerute Ucrainei. „Nu Ucraina este obstacolul pentru pace, Rusia este”, a spus ea, adăugând că UE trebuie să „inverseze scenariul” și să treacă „de la presiune asupra Ucrainei să cedeze teritoriu” la definirea „condițiilor de bază pentru o pace justă și durabilă”.

În acest cadru, Kallas a enumerat așteptări pe care le descrie drept „linie de bază”, respectarea frontierelor, încetarea sabotajului, plata daunelor de război și returnarea copiilor ucraineni răpiți. Ea a afirmat că „cererile maximaliste ale Rusiei nu pot fi întâmpinate cu un răspuns minimalist” și că UE trebuie să știe ce vrea să discute cu Moscova înainte de a discuta.

Pe agenda Consiliului a fost și manipularea informațională străină. Kallas a descris fenomenul astfel, „războaiele de azi nu se duc doar cu tancuri și drone, se duc și cu minciuni și algoritmi”, iar FIMI este „o armă îndreptată spre inima democrațiilor noastre”. Ea a spus că miniștrii au reconfirmat nevoia de comunicare mai clară a valorilor europene, de întărire a sancțiunilor împotriva rețelelor de manipulare și de cooperare mai strânsă cu autoritățile de aplicare a legii.

În Orientul Mijlociu, Kallas a spus că „Orientul Mijlociu nu are nevoie de un nou război” și a avertizat că SUA și Iran „se apropie periculos de război”, în timp ce „fereastra diplomației este foarte îngustă”. Ea a menționat preocupările UE privind programul nuclear și cel balistic al Iranului și sprijinul pentru grupări pe care le descrie drept o amenințare și pentru Europa.

Consiliul Afaceri Externe a avut pe agendă războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv al 20 lea pachet de sancțiuni, precum și teme de securitate hibridă, manipulare informațională străină și evoluțiile din Orientul Mijlociu. În intervenția sa, Kallas a legat lipsa acordului pe sancțiuni de nevoia de unitate politică și de definirea unei poziții europene coerente privind condițiile unei păci durabile.

Citește și: Consiliul Uniunii Europene aprobă prima listă comună a UE de țări sigure și înăsprește regulile privind „țara terță sigură”, înainte de aplicarea Pactului pe migrație

Citește și: Europol a coordonat „Allies 2026”: România, printre cele 12 state care au simulat atacuri hibride asupra infrastructurii energetice și rețele de trafic finanțate cu criptomonede

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!