Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, vineri, amânarea din nou a deciziei pe reforma pensiilor magistraților până în 11 februarie.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, a transmis Biroul de presă al CCR într-un comunicat.
Potrivit HotNews, este vorba despre documentul depus joi de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat joi că a trimis CCR un raport de expertiză făcut de un expert contabil.
„Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, a transmis ICCJ.
Decizia de a amâna o decizie a fost luată în unanimitate de toți cei 9 judecători ai CCR. Ei au spus că au de analizat cele peste 200 de pagini de documente transmite joi de ICCJ, dar și de Casa Națională de Pensii, potrivit surselor HotNews din instituție.
Citește și: Analiză | Cine și de ce vrea să elimine un judecător CCR?
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Un exemplu concret că în SUA nu există vârstă obligatorie de pensionare pentru judecători este cazul Judecătorului federal Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, cel ce a fost desemnat să prezideze procesul penal împotriva lui Nicolás Maduro- fostul lider venezuelean capturat de forțele speciale americane și adus la Manhattan, New York, unde urmează a fi judecat pentru o serie de infracțiuni legate de securitatea națională, terorism, trafic de droguri, corupție și criminalitate internațională la scară largă. .
Dar, ca la noi , la nimeni. In problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor, judecătorii CCR “ori amână pronunțarea, ori pronunță amanarea” . După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche.
La inceput Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevedea :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
De atunci CCR a tot amânat luarea unei decizii, privind noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor ce va fi programată pentru 11 februarie, 2026.