Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional, au precizat, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Decizia a fost luată după cinci amânări.
De asemenea, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.
Legea privind pensiile speciale ale magistraților a trecut de CCR cu votul a șase din cei nouă judecători, potrivit surselor HotNews.
Cei șase judecători care au votat pentru respingerea sesizării ÎCCJ și declararea legii drept constituțională sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc.
Pentru declararea legii neconstituționale au votat Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga.
Proiectul de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Legea are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie – prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Un exemplu concret că în SUA nu există vârstă obligatorie de pensionare pentru judecători este cazul Judecătorului federal Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, cel ce a fost desemnat să prezideze procesul penal împotriva lui Nicolás Maduro- fostul lider venezuelean capturat de forțele speciale americane și adus la Manhattan, New York, unde urmează a fi judecat pentru o serie de infracțiuni legate de securitatea națională, terorism, trafic de droguri, corupție și criminalitate internațională la scară largă. .
Dar, ca la noi , la nimeni. In problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor, judecătorii CCR “ori amână pronunțarea, ori pronunță amanarea” . După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche.
La inceput Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevedea :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
De atunci CCR a tot amânat luarea unei decizii, până acum când au constatat că noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, este constitutional.
Mai bine mai târziu decât niciodată.