Călin Georgescu scapă definitiv de controlul judiciar în dosarul de propagandă legionară și poate să părăsească România

Data:

Călin Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară. Decizia a fost luată de judecătorii Tribunalului București și este definitivă. Astfel, fostul candidat la alegerile prezidențiale scapă și de interdicțiile pe care le-a avut odată cu măsura controlului judiciar, inclusiv aceea de a părăsi țara.

„În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) rap. la art. 206 Cod procedură penală, admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin împotriva încheierii pronunțate de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 26.03.2026, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3. Desființează în parte încheierea din data de 26.03.2026, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3 și rejudecând: În temeiul art. 362 rap. la art. 208 alin. (3) și (5) Cpp cu ref. la art. 202 și art. 211 Cpp, constată legalitatea măsurii preventive a controlului judiciar dispuse față de inculpatul sus-menționat. În baza art. 242 alin. (1) Cpp dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată față de inculpatul sus-menționat. Definitivă”, se arată în decizia instanței.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată în 2 iulie 2025 de Parchetul General, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în repetate rânduri (16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 2 octombrie 2021, 1 septembrie 2024 și 16 mai 2025), Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe.

”În mod concret, s-a reținut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declarații ori postări în mediul online, consecvența sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepție cu privire la încadrarea istorică a Mișcării Legionare într-o încercare de normalizare și revitalizare a legionarismului și a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmații cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța”, susțin procurorii.

În subsidiar: Parlamentari AUR, SOS și POT vor anularea legilor care interzic propaganda legionară și cultul criminalilor de război

În numele libertății de exprimare, 42 de parlamentari AUR, POT și SOS vor să abroge mai multe legi care interzic sau pedepsesc manifestări ale fascismului, legionarismului, dar și promovarea persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, potrivit PressOne

  • Inițiatorii proiectului legislativ subliniază că aceasta nu este o tentativă de a slăbi lupta cu antisemitismul, rasismul sau xenofobia, dar istoricii contactați de PressOne îi contrazic.
  • În lipsa legilor atacate de proiectul celor 42 de parlamentari, partidele populiste ar putea face declarații „care mai de care mai adacadabrante, în principal despre Holocaust”, consideră Cosmin Popa, cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga.
  • „Este strict demagogie acolo”, spune istoricul și directorul Muzeului Ororilor Comunismului, Alexandru Groza despre proiectul legislativ care acum se află la Senat.
  • „Proiectul încearcă să fixeze o contradicție între drepturile și libertățile individuale și respectarea adevărului istoric, ceea ce este fals și totodată periculos”, mai spune istoricul Cosmin Popa.

Cine se află în spatele propunerii legislative

Proiectul de lege a fost inițiat de senatorul SOS Dumitru Manea și semnat de alți 41 de deputați și senatori. Cei mai mulți provin din SOS, POT și AUR, iar restul sunt independenți și neafiliați. Propunerea a fost depusă întâi la Senat, cu titlul „Lege privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”. 

Din titlu, pare o lege care să adreseze securitatea țării. La fel și începutul expunerii de motive, în care inițiatorii menționează astfel: „România se află într-un moment istoric, în care apărarea intereselor sale naționale nu mai poate fi tratată ca un subiect marginal sau secundar (…)”. 

Citește și: BREAKING Călin Georgescu, pus sub control judiciar

Citește și: Circa un milion și jumătate de dolari găsiți de procurori într-un seif îngropat în podeaua casei lui Horațiu Potra (surse)

Citește și: Legăturile cu Rusia ale oamenilor din anturajul lui Călin Georgescu. Horațiu Potra la Moscova și la Ambasada Rusiei | G4Media

Citește și: Percheziții în mai multe județe într-un dosar privind constituirea unei organizații cu mesaje fasciste, rasiste și xenofobe și finanțarea campaniei electorale. Ar fi vizat și Horațiu Potra (surse) | VIDEO

Citește și: A răspuns CCR! De ce a anulat alegerile

Citește și: Filmare cu momentul în care Călin Georgescu este ridicat de procurori din trafic și dus la Parchet | VIDEO

Citește și: Călin Georgescu, acuzat de către procurori de implicare într-o organizație cu caracter fascist și promovarea în spațiul public a unor persoane vinovate de genocid contra umanității și de crime de război

Citește și: Interceptări telefonice în dosarul care-l vizează pe Călin Georgescu. Un asociat de-al lui a sunat la Ambasada Rusiei pentru a vorbi cu un colonel

Citește și: Pregătea Georgescu o lovitură de stat?

Citește și: BREAKING Călin Georgescu, pus sub urmărire penală pentru șase infracțiuni, printre care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale și fals în declarații privind sursele de finanțare a campaniei electorale

spot_imgspot_img
Hannelore Petrovai
Hannelore Petrovai
Cu o experiență de peste 25 de ani în presa locală și națională, a condus mai multe redacții de ziare și televiziuni locale. A câștigat mai multe premii ca regizor de documentar și două burse de jurnalism în SUA – Marshall Memorial Fellowship (2010) și Rosalynn Carter Fellowships for Mental Health Journalism (2010 - 2011). A fost inclusă în Enciclopedia Personalităților din România “Who is Who in Romania”, Ediția a IV-a, 2011.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related