Tribunalul București a înregistrat sub formă de contestație apelul pe care l-a declarat fosta judecătoare Camelia Bogdan în dosarul de revizuire deschis de mogulul Dan Voiculescu în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
În acest dosar, de care Dan Voiculescu nu a dorit să se afle – numele său fiind anonimizat de pe portalul instanțelor la cererea acestuia – fosta judecătoare Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat în 2014, arată că are statut de parte vătămată.
În acest sens, Bogdan a cerut Tribunalului București să rectifice calea de atac și reclamă „nereguli grave apărute în gestionarea dosarelor 446/3/2026 și 446/3/2026/a1”.
Cererile lui Bogdan
„Pe portalul instanței, la dosarul 446/3/2026/a1, înregistrat la data de 06.03.2026, apare mențiunea: „Cale de atac: Contestație (NCPP)” Această calificare este eronată, întrucât eu am declarat apel, nu contestație, nu am atacat nicio măsură de cameră preliminară, am atacat o soluție pe fond, prin care instanța a „admis în principiu”, dar în realitate a soluționat fondul revizuirii, stabilind implicit vinovăția mea. Solicit rectificarea imediată a calificării căii de atac în apel, conform art. 409 lit. f) C.proc.pen.”.
Ea mai cere rectificarea citativului și introducerea ca parte-apelantă în condițiile în care în dosarul 446/3/2026/a1 nu figureză ca parte, deși încheierea atacată o califică implicit drept persoană vinovată de săvârșirea unei infracțiuni.
Bogdan mai arată că dorește înscrierea ca parte apelantă și citează din motivarea revizuirii care o vizează direct: „Admite, în principiu, cererea de revizuire (…) validând existența infracțiunii pretins comise de magistratul vizat”, se mai arată în cererea transmisă Tribunalului București.
În petiția adresată instanței fosta judecătoare mai cere să i se precizeze de ce nu i-a fost acordat accesul la dosarul 446/3/2026 înainte de pronunțarea soluției din 4 martie 2026, cine a dispus restricționarea accesului și în ce temei legal.
Solicitările către CAB
O altă petiție a Cameliei Bogdan este adresată Curții de Apel București. Prin respectiva solicitare, fosta judecătoare cere CAB să-i transmită dacă dosarul 446/3/2026/a1 transmis de Tribunalul București va fi înregistrat la CAB ca apel sau contestație și indicarea temeiului legal pentru oricare dintre cele două opțiuni. Ea mai solicită CAB înscrierea ca parte apelantă, întrucât a atacat o soluție care a soluționat fondul revizuirii, care a stabilit implicit vinovăția ei și care „a produs o vătămare directă reputațională, profesională și juridică”.
Dosarul de revizuire a lui Dan Voiculescu este judecat de Ana Maria Sprîncu de la Tribunalul București. Ea a fost transferată în 2018 de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM ) de la Judecătoria Craiova la Judecătoria Sector 4, fiind preferată altor 50 de judecători care vizau respectivul post. Transferul a fost semnat de Simona Marcu, fost președinte al Consiliului.
Sprîncu îl „judecă” și pe Vanghelie
Tot judecătoarea Sprîncu are repartizat dosarul „Economat” în care este judecat în procedură de Cameră preliminară fostul primar al Sectorului 5 Marian Vanghelie, dosar cu un prejudiciu de 121 milioane de lei.
Deși a trecut mai bine de un an de la înregistrarea acestuia pe rolul TB, judecătoarea Sprîncu nu a reușit să citeze corect toate părțile din dosar, el fiind amânat pe lipsă de procedură sau din cauza lipsei avocaților.
Fosta judecătoare Camelia Bogdan a făcut cerere de intervenție în dosarul de revizuire în dosarul lui Dan Voiculescu, caz care se judecă la Tribunalul București.
Ea arată că cererea de revizuire depusă de Dan Voiculescu se bazează pe o presupusă „constatare a vinovăției” sale, decizie pronunțată la 11 septembrie 2025 de Lia Savonea, judecător de cameră preliminară din cadrul ÎCCJ, actual președinte al instanței supreme.
Ajutorul dat de Lia Savonea
Bogdan susține că această constatare nu reprezintă o hotărâre penală definitivă, nu a fost pronunțată în urma unui proces penal complet și ignoră soluțiile definitive ale Ministerului Public, care au stabilit că nu se face vinovată de nicio faptă penală.
Bogdan mai arată că ea nu a avut nici calitate de suspect, nici drept la apărare, iar Savonea s-a substituit instanțelor de fond și de apel.
În 2014, Camelia Bogdan, împreună cu Mihai Alexandru Mihalcea, a pronunțat Decizia nr. 888/8.08.2014 a Secției a II-a penale a Curții de Apel București, privind confiscarea produsului infracțiunii de spălare de bani în favoarea statului în dosarul ICA.
Atunci, Voiculescu a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru fapte de corupție privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare.
Dosarul de la TB se referă la revizuirea condamnării definitive din 2014 în cazul privatizării ICA, unul dintre cele mai cunoscute dosare de corupție din România, în care prejudiciul stabilit de instanță a depășit 60 de milioane de euro.
Miza acestui proces este ca Voiculescu să scape de executarea silită și, eventual, să primească despăgubiri din partea statului român pentru cei 4 ani petrecuți în închisoare.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
