Cristina Chiriac a susținut interviul pentru funcția de procuror general al României în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Avizul procurorilor din Consiliu este consultativ. Deși este procuror DNA, Chiriac nu este de acord cu anchetarea magistraților acuzați de corupție de către DNA și este de părere că Inspecția Judiciară ar trebui să aibă acces la dosarele în lucru ale procurorilor.
Întrebată de Bogdan Staicu despre actuala modalitate de anchetare a magistraților, Chiriac a arătat că procedura de numire a procurorilor desemnați trebuie avizată de plenul CSM și asta ar trebui schimbat în lege, nu competența de anchetare. „Cred că printr-o modificare legislativă care să elimine aceste etape de numire a procurorilor, ar fi bună. Infracțiunile de corupție ale magistraților trebuie anchetate de Parchetul General și nu de DNA. Așa vrea legiuitorul la acest moment”, a arătat Chiriac.
Întrebată dacă este suficient ca această secție să funcționeze doar dacă se ocupă toate posturile ale fostei secții speciale, Chiriac a răspuns afirmativ.
Emilia Ion a întrebat candidata care este cea mai mare problemă a procurorilor care își desfășoară activitatea în Ministerului Public, și ea s-a gândit la accesul procurorilor la dosarul electronic. Chiriac a arătat că accesul procurorilor de judiciar la ECRIS le afectează activitatea, dar vrea relație de colaborare cu instanțele pentru a se ajunge la un numitor comun. La Iași a vorbit cu președinta Curții de Apel Iași care a găsit o posibilitate alternativă de a accesa dosarele.
Intențiile candidatei
Ion i-a mai atras atenția că la multe instanțe dosarul electronic nu este operațional, dar răspunsul candidatei a fost echivoc. „Procurorul general, prin calitatea de membru în CSM, prin poziția Secției, și-a exprimat o poziție cu această problemă. Procurorul general poate încuraja să aibă o relație colegială cu instanțele”.
Chiriac a mai susținut crearea unor hărți de risc privind infracțiunile de mediu și susține modificări legislative privind procedura de Camera preliminară, în sensul reducerii perioadei acesteia, precum și aplicarea procedurilor de confiscare extinsă.
Are în vedere o strategie a Ministerului Public, care va cuprinde infracțiunile cu impact mediatic puternic, recuperarea produsului infracțiunilor, evaziunea fiscală și spălarea banilor. Acestora li se adaugă infracțiunile motivate de ură, infracțiuni privind violența domestică și cele de mediu.
Chiriac a mai susținut creșterea încrederii publicului în justiție, deoarece percepția este deteriorată sever în acest moment și există deficiențe în comunicare. Ea a militat pentru recâștigarea încrederii prin creșterea capacității de reacției a ministerului.
Întrebată de legitimitatea pe care o are sau nu în cazul unor dosare de la parchetele locale pe care nu le-a experimentat, a arătat că are disponibilitatea de a învăța.
Ține partea Inspecției Judiciare
Întrebată de Cătălina Sîntion dacă Inspecția Judiciară (IJ) ar trebui să aibă acces nelimitat la ECRIS-ul parchetelor, Chiriac a arătat că IJ nu ar trebui să aibă acces nelimitat la ECRIS-ul procurorilor, ci doar strict la cauza raportată la obiectivul de control.
Întrebată care ar fi deficiențele PG, ea a a răspuns că acestea ar fi instrumentarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, rechizitoriile foarte puține ale secției de anchetare a magistraților.
Claudiu Sandu a întrebat-o pe candidată dacă este adevărată afirmația că, deși a avut probe împotriva unui înalt ierarh, nu a disjuns sau declinat cauza respectivă, Chiriac a declarat că deciziile pe care le-a luat în acel caz au fost conform legii și raportate la probatoriu. „Nu am nimic să-mi reproșez în acel caz”.
Întrebată dacă IJ ar trebui să aibă acces direct la dosarul unui procuror, caz aflat în lucru, sau ar trebui acordul prealabil al procurorului, Chiriac a susținut că Inspectorul ar trebui să aibă acces la dosar direct, fără acordul procurorului. „Dacă inspecția cere copie fizică a dosarului, trebuie sau nu acord al procurorului de caz? Dacă IJ solicită un dosar, trebuie să i se pună la dispoziție”, a mai susținut candidata.
Camera preliminară, în funcție de complexitatea dosarului
Cu referire la reducerea termenului de Cameră preliminară, Chiriac a arătat că se depășește de foarte multe ori acest termen în prezent și că el ar trebui să fie un termen imperativ, de 60 de zile. Ar trebui să schimbe legea, din punctul ei de vedere, ar trebui un termen imperativ, durata acestuia urmând a fi stabilită în funcție de complexitatea dosarului.
Daniel Horodniceanu a întrebat-o dacă există o urgență de schimbare a legii pentru a pune de acord legislația națională cu cea europeană, cu cerințele Comisiei de la Veneția, cu raportul Rule of Law, Chiriac a susținut că legile justiției ar trebui modificate pentru intensificarea luptei împotriva faptelor de corupție.
Horodniceanu a mai arătat că, în ultimii 8 ani, parchetele au pierdut din instrumentele de urmărire penală pe care le dețineau anterior, dar și prin faptul că drepturile inculpatului au devenit mai importante decât cele ale părților vătămate. S-a produs o demobilizare a procurorilor, iar dvs vă doriți o provocare nouă. „Cum veți face acest lucru, a întrebat Horodniceanu. „Prin dialog și sprijin real. Voi încerca să am discuții cu ei, să-i asigur că este susținere din partea instituției”.
Fără normarea muncii
Întrebată de normarea muncii procurorilor, Chiriac nu a fost de acord cu ea, deoarece ar avea de suferit celeritatea instrumentării dosarelor.
Întrebată de milionul de euro care apare în declarația de avere, Chiriac a arătat că este o eroare materială, declarația ei putând fi comparată cu cea a soțului, unde nu apare respectiva sumă și că a cerut ANI să modifice documentul.
După votul Secției, propunerea de candidatură este trimisă la președintele Nicușor Dan pentru numirea sau respingerea a candidatului.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
