Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat decizia recentă a administrației Trump de a relaxa restricțiile asupra exporturilor de petrol iranian și rusesc, argumentând că măsura ar putea extinde accesul la ofertă dincolo de China și ar contribui la prevenirea unei creșteri bruște a prețurilor globale.
Într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC News, pe 22 martie, Bessent a declarat că permiterea unor state precum Japonia și Coreea de Sud să cumpere acest petrol ar ajuta la stabilizarea pieței și la limitarea câștigurilor financiare pentru Moscova și Teheran.
„Analiza noastră arată că suma maximă suplimentară pe care Rusia ar putea-o obține este de 2 miliarde de dolari, adică echivalentul bugetului Federației Ruse pentru o zi”, a spus el. „Primește Rusia mai mulți bani dacă prețul petrolului ajunge la 150 de dolari și încasează 70% din această sumă — adică 105 dolari — sau dacă petrolul rămâne sub 100 de dolari, caz în care veniturile sunt mai mici?”
Pe 12 martie, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență temporară care permite vânzarea petrolului rusesc blocat pe mare, descriind această măsură ca parte a eforturilor de a reduce presiunea asupra piețelor energetice globale.
Sancțiunile nu mai sunt o armă diplomatică?
Decizia marchează o schimbare notabilă în abordarea sancțiunilor de către Washington.
Până recent, oficialii americani prezentau o eventuală relaxare a sancțiunilor drept un instrument de negociere pentru a obține concesii din partea Rusiei în discuțiile menite să pună capăt invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Mișcarea Casei Albe de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc ar putea genera până la 150 de milioane de dolari pe zi pentru Kremlin, sporind potențial capacitatea acestuia de a finanța războiul împotriva Ucrainei, au avertizat senatori democrați americani.
Avertismentul democraților
„Decizia președintelui Trump de a oferi o relaxare a sancțiunilor pentru Rusia este încă un exemplu al modului în care Putin a fost unul dintre principalii beneficiari ai politicii prost concepute și implementate a lui Trump în războiul cu Iranul”, au declarat senatorii Elizabeth Warren, Jeanne Shaheen și Chuck Schumer într-un comunicat din 13 martie, citat de Kyiv Independent.
Deși Rusia și-a aprobat deja bugetul militar pentru acest an, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că orice venit suplimentar ar fi probabil direcționat către cheltuieli de apărare, în special pentru producția de drone utilizate în atacuri de amploare asupra orașelor ucrainene.
Cea mai mare criza petrolieră din 1973
La trei săptămâni după atacul americano-israelian asupra Iranului din 28 februarie 2026, strâmtoarea Ormuz rămâne, de facto, blocată. Șocul generat este evaluat de banca de investiții Goldman Sachs drept cea mai mare perturbare a ofertei de petrol din istoria piețelor energetice globale – mai amplă decât embargoul arab din 1973 sau invazia Kuweitului din 1990.
Aproximativ 500 de petroliere și nave de transport gaze sunt blocate de o parte și de alta a strâmtorii, iar în a doua săptămână de război niciun vas nu a reușit să traverseze zona. Înainte de escaladare, prin acest coridor tranzitau zilnic circa 19,5 milioane de barili de petrol.
Situația este agravată de atacurile asupra infrastructurii energetice. Compania de stat QatarEnergy a suspendat producția după lovituri cu drone asupra instalațiilor sale de gaze naturale lichefiate. Qatar este cel mai mare exportator mondial de LNG. Între timp, prețul gazului în Europa (TTF) s-a dublat temporar, depășind 50 de euro/MWh.
Îngrășămintele: șocul ignorat
„Nota de plată reală este suportată de companii și consumatori, confruntați cu costuri mult mai mari ale materiilor prime”, spune Martin Lück, strateg-șef pentru piețe de capital la Franklin Templeton. Impactul nu se vede doar la pompă sau la facturile de energie, ci și în creșterea prețurilor la îngrășăminte.
Golful nu este doar o rută petrolieră, ci și un nod esențial pentru aprovizionarea globală cu îngrășăminte pe bază de azot. Aproape un milion de tone de astfel de produse sunt blocate în transport. Creșterea prețurilor și reducerea utilizării îngrășămintelor de către fermieri vor avea efecte întârziate asupra consumatorilor.
„Impactul se va vedea abia când recoltele mai slabe vor ajunge pe piață”, explică Michael Berlemann, director științific al Institutului de Economie Mondială din Hamburg (HWWI). „Alimentele se vor scumpi, iar acest lucru va alimenta inflația.”
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
