Combaterea dezinformării vine la pachet cu lupta, firească, împotriva corupției. Un miliard de euro pe de o parte, bani de la buget, pentru a contracara dezinformarea Rusiei, față cu sumele recuperate de ANAF în urma combaterii corupției.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că proiectul privind strategia națională de Apărare va cuprinde două componente esențiale: combaterea dezinformării și cea a corupției. „Sunt două schimbări majore. Trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenţie la ceea ce se numeşte război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influenţa în spaţiul reţelelor sociale al Federaţiei Rusiei. Deci asta este o parte. Şi a doua, pe care mi-o doresc foarte mult şi la care multe din instituţii au trimis observaţii, atacarea frontală a fenomenului corupţiei, cu toate precauţiile, pentru că am avut o lungă discuţie în societate despre interferenţa Serviciului Român de Informaţii în activitatea Parchetului”, a declarat Nicuşor Dan pentru stirileprotv.ro.
Președintele speră că proiectul poate fi adoptat până pe 26 noiembrie, când se împlinesc şase luni de la investirea sa în funcţie. Acest document va fi aprobat în CSAT, după care va fi trimis către Parlament.
Ce presupune stategia de Apărare
Combaterea dezinformării și a corupției nu sunt teme noi în spațiul public.
În iulie 2025, directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a cerut statului român, în cadrul unei conferinţe organizate la Palatul Victoria, alocarea a 1 miliard de euro pentru combaterea războiului hibrid, în special a agresiunii informaţionale. Ștefureac a fost între 2009 și 2013 doctorand al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazu, doi ani fiind consilier al directorului Serviciului Român de Informații (SRI) George Maior.
În ianuarie 2019, șase judecători de la Curtea Constituțională, (Valer Dorneanu, Mona Pivniceru, Attila Varga, Simona Maya Teodoroiu, Petre Lăzăroiu și Marian Enache) au stabilit că există un conflict juridic între Parchetul General și Parlament și au declarat protocolul de colaborare semnat de cele două instituții ca neconstituțional.
Astfel, probele obținute pe baza colaborării dintre DNA și SRI au fost declarate ilegale și eliminate din dosarele penale, cu consecința achitării a mii de inculpați și a îngropării luptei anticorupție.