Administrația separatistă de la Tiraspol se pregătește să prelungească cu încă o lună starea de urgență în economie în Transnistria. Asta, în timp ce economia Republicii Moldova dă semne de redresare.
Potrivit așa-numitei administrației locale, în pofida „funcționării stabile a sistemului energetic” în ultima perioadă, situația socio-economică rămâne tensionată. Tiraspolul invocă reducerea livrărilor de gaze naturale, care continuă să afecteze negativ indicatorii economici.
În timp ce Republica Moldova a renunțat de mai bine de trei ani la gazele rusești și s-a reorientat către piața europeană, regiunea transnistreană refuză să facă această trecere și continuă să consume gazul rusesc. Iarna trecută Rusia a ținut Transnistria fără gaze o lună și jumătate în plină iarnă, iar la începutul acestui sezon rece a redus din nou volumele livrate în Transnistria, ceea ce a dus la oprirea industriei.
La Chișinău, vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri spune că Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova pentru a depăși problemele generate de criza energetică. Aceasta presupune extinderea graduală a câmpului constituțional pe întregul teritoriul țării.
Chișinăul a mai anunțat zilele trecute că Transnistria continuă să exporte prioritar, în proporție de peste 70 la sută, pe piața UE, în principal în România, Polonia și Italia, iar 75 de mii de locuitori ai regiunii sunt asigurați medical la Chișinău. Cifra înseamnă că aproximativ un sfert din populația estimată a Transnistriei. Accesului egal la servicii medicale esențiale este una din politicile de reintegrare a țării pe care o promovează autoritățile moldovene în raport cu populația din Transnistria.
Între timp, Transnistria este instrumentată inclusiv mediatic împotriva Republicii Moldova.
Spațiul public a fost inundat în ultima perioadă de informații false – de la presupuse „blocade” instituite de Chișinău și Kiev, până la narațiuni alarmiste despre o izolare totală și un colaps iminent.
Jurnalista Irina Tabaranu, directoarea platformei Zona de Securitate, specializat pe Transnistria, explică într-un interviu la RFI contextul real al dezinformării, situația armatei ruse din stânga Nistrului și prăbușirea unui sistem economic construit pe gaz gratuit.
Citește și: Cum a pus Eminescu Securitatea în alertă
Dezinformarea începutului de an: „o izolare care nu a existat”
Chiar la început de an, pe rețelele sociale a circulat intens informația că Moldova și Ucraina ar fi instituit o „blocadă completă” a regiunii transnistrene.
„Eram sigură că nu există nicio problemă în circulația din regiunea transnistreană spre Chișinău și invers”, explică Irina Tabaranu.
Informația a apărut inițial într-o sursă media din Ucraina și a fost amplificată ulterior de un video pe YouTube, care a adunat sute de mii de vizualizări. Se afirma că, în noaptea dintre ani, Chișinăul și Kievul ar fi decis izolarea totală a regiunii, inclusiv pentru a bloca militarii ruși din Grupul Operativ de Trupe Ruse din Transnistria.
„Surprinzător, sute de mii de oameni au crezut aceste informații. Le-au distribuit, au scris că ar fi o decizie istorică”, spune Tabaranu. Mai grav, adaugă ea, falsul a fost preluat și de unele surse de la Chișinău, „care ar fi putut verifica foarte ușor informația”, dar au citat, cuvânt cu cuvânt, teza izolării totale.
Se întâmpla pe 12 ianuarie. Era deja evident că nu putea exista o blocadă de aproape două săptămâni fără ca nimeni să vorbească oficial despre ea. „Era atât de absurd, încât nici nu știai cum să îl abordezi”, explică jurnalista.
Citește și: SUA oprește temporar procesarea vizelor pentru 75 de țări, inclusiv R. Moldova
Falsuri recurente și lecții neînvățate
Dezinformarea despre „izolare” nu este un caz izolat. Irina Tabaranu amintește de un alt fals major, apărut după invazia Rusiei în Ucraina: presupusa anexare a regiunii transnistrene de către Federația Rusă. „A luat amploare aproape un an. Toată lumea aștepta momentul anexării”, spune ea, inclusiv jurnaliști din România care așteptau anunțul oficial la Chișinău.
Întrebată cum ajung asemenea falsuri să fie preluate de redacții respectabile, jurnalista vorbește despre o ruptură de realitatea de la fața locului și despre lipsa verificării. „Credem foarte ușor ce este pe internet, fără să facem conexiuni cu lucruri care pot avea sau nu loc”, afirmă ea, subliniind și nevoia unei comunicări mai bune între jurnaliștii din Republica Moldova și cei din România.
„Ei au crezut pur și simplu o informație venită din Ucraina și nu au verificat-o în niciun fel. Asta arată că am pierdut conexiunea între colegi și comunități”, spune Tabaranu.
Citește și: Analiză | Poate începe pregătirea pentru unirea Republicii Moldova cu România?
Cui folosește confuzia
Potrivit jurnalistei, această confuzie generalizată nu este neutră. „Nu trebuie să ignorăm faptul că și în Ucraina mai sunt surse și persoane care pot face jocul Federației Ruse”, afirmă ea. Rezultatul este o erodare a încrederii reciproce între vecini și parteneri.
„Cel mai mult are nevoie de acest lucru Federația Rusă, ca noi să fim suspicioși unii față de alții, să fie diluată coeziunea care, totuși, s-a consolidat în ultimii ani între aceste trei țări”, subliniază Irina Tabaranu.
Armata rusă: „nu este izolată logistic”
Un alt narativ frecvent este cel al izolării armatei ruse din regiune. Din perspectiva jurnalistei, realitatea este mult mai nuanțată. Izolarea reală, explică ea, s-a produs încă în 2014, când Federația Rusă nu a mai putut aduce provizii și soldați. Atunci a început recrutarea locală, iar membrii contingentului sunt, în mare parte, persoane născute în stânga Nistrului, cu pașapoarte rusești, dar adesea și moldovenești.
Din punct de vedere logistic însă, „ei nu sunt blocați”, spune Tabaranu. Combustibilul pentru Grupul Operativ ajunge prin Chișinău, prin intermediul unor companii din stânga Nistrului înregistrate legal în Republica Moldova. „Ei se aprovizionează cu resurse alimentare, cu haine. A existat chiar o fabrică care confecționa uniforme pentru acest contingent”, precizează jurnalista.
În opinia ei, prezența armatei ruse este folosită mai degrabă ca element de propagandă și război hibrid decât ca forță militară relevantă în contextul războiului din Ucraina.
De aceea, narativul „izolării” este atractiv mediatic, dar fals factual. „Izolarea teritorială s-a produs cu mai mulți ani în urmă. Nu putem aduce evenimente de acum zece ani și să le prezentăm drept o premieră”, explică Irina Tabaranu.
Un an fără centrala electrică din Transnistria: lovitura economică majoră
La un an de când Centrala de la Cuciurgan (MGRES) nu mai livrează energie pe malul drept, pierderile pentru regimul de la Tiraspol sunt semnificative. „Regimul a pierdut confortul și stabilitatea financiară create datorită gazului gratuit din Rusia”, spune jurnalista. Gazul era transformat în bani reali prin exportul de energie electrică, fără costuri, iar banii ajungeau lunar la Tiraspol din facturile consumatorilor de pe malul drept.
Odată cu sistarea acestui mecanism, regimul a rămas fără valută și fără stabilitatea care îi permitea inclusiv finanțarea aparatului de control și a propagandei. Într-un singur an au fost instituite trei stări de urgență în economie și una în energetică, iar acum se discută o nouă prelungire.
Pentru populație, anul a fost „foarte dificil”. „Toate poveștile despre un stat de succes s-au spulberat”, spune Tabaranu, amintind că oamenii au stat mai mult de o lună fără căldură. În același timp, această criză i-a ajutat pe mulți să înțeleagă „cine le-a întins, de fapt, o mână de ajutor”.
Colaps economic acum și ani de tranziție care vor urma
Datele economice arată un declin sever: importurile au scăzut cu 43%, exporturile cu 60%, iar exporturile de ciment au ajuns la zero. În opinia Irinei Tabaranu, deși Uzina Metalurgică de la Rîbnița a reușit temporar să mai susțină economia, multe întreprinderi și-au sistat activitatea din cauza lipsei resurselor energetice suficiente. Gazul venit din Federația Rusă este limitat și acoperă în principal consumul casnic și industria ușoară.
Pe termen mediu, regiunea va fi nevoită să treacă la o economie de piață, cu prețuri reale la energie și taxe aplicate. „Pentru ei urmează, de fapt, anii ’90”, spune jurnalista, comparând situația cu tranziția prin care a trecut malul drept după destrămarea URSS.
O miză de securitate pentru întreaga țară
Pe termen lung, prăbușirea sistemului construit pe gaz gratuit și opacitate poate fi benefică, crede Irina Tabaranu. Primii ani vor fi dificili, atât pentru locuitorii din stânga Nistrului, cât și pentru cei de pe malul drept, care ar putea să nu înțeleagă de ce Chișinăul va fi nevoit să aloce resurse suplimentare regiunii.
„În final însă, vom obține o securitate mai asigurată a întregii țări”, afirmă jurnalista. Rezolvarea conflictului transnistrean și a acestei „mari probleme de securitate” ar trebui, în opinia ei, să fie pusă în centrul strategiei de comunicare a autorităților de la Chișinău.
„Inițial vom suferi financiar, vor fi turbulențe, dar într-un final vom rezolva acest conflict înghețat”, concluzionează jurnalista Irina Tabaranu, directoarea portalului Zona de Securitate.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: moldova1.md)
