Pornind de la eșecul campaniei de vaccinare…
Spre deosebire de Iohannis, PNL ar putea fi la guvernare și după 2024. Cel puțin asta și-a fixat drept obiectiv. Două mandate la putere speră să aibă și USR. Eforturile făcute din decembrie încoace nu sunt pe potriva acestor ambiții. Elocvent e felul cum a fost gestionat PNRR: planul de ansamblu s-a născut greu, iar ultima variantă trimisă la Bruxelles e încă sub lupă. Termenul 2026 e obligatoriu pentru toate proiectele incluse în PNRR, așa că lunile pierdute acum vor conta enorm.
Un avantaj și patru dezavantaje ale competiției din PNL
Campania în vederea scrutinelor local sau legislativ durează o lună. Cea din PNL a fost proiectată să dureze patru. Publicul este, de aceea, perfect îndreptățit să se întrebe de ce acordă peneliștii mai mult timp și alocă ei mai multe resurse pentru a-și convinge colegii decât alegătorii.
România educată: patru erori
La sfârşitul întâlnirilor de săptămâna trecută, Klaus Iohannis s-a mulţumit să spună că se va constitui „un grup transpartinic pentru un proiect de lege”, după ce modificările propuse sub sloganul „România educată” vor fi trecute prin „memorandum în guvern”.
Vor vota peneliștii împotriva lui Iohannis?
Dacă, însă, cei mai mulți peneliști votează împotriva șefului statului, Orban va fi confirmat la cârma partidului și va forța căderea guvernului. Conflictul va putea fi tranșat fie prin reamenajarea majorității, inclusiv prin nașterea unor noi fracțiuni parlamentare, fie printr-o renegociere a aplicării algoritmului coaliției, fie prin suspendarea președintelui.
O coaliţie mediocră
Primul lucru care sare în ochi e lipsa unei direcţii clare. Iar motivul este simplu: disputele dintre facţiunile din PNL şi cele din sânul USRPLUS au acaparat agenda publică, lăsând foarte puţin loc pentru profilarea unei linii politice generale. Faptul că partidele ce domină coaliţia au decis să facă – fiecare în parte, desigur – un congres postelectoral e ceva firesc: asta-i logica democratică.
