Cazul Certej scoate din nou la lumină vulnerabilitățile sistemului românesc de reglementare în domeniul resurselor naturale, unde proiecte miniere de miliarde de euro pot avansa în ciuda unor semne serioase de ilegalitate.
Într-o zonă cu un istoric traumatic al exploatărilor industriale, autoritățile sunt acuzate că au permis reluarea demersurilor pentru un proiect aurifer major, deși compania titulară nu ar deține o licență minieră valabilă. Emiterea controversată a unui aviz de mediu, la final de an și în plin litigiu, ridică semne de întrebare nu doar despre respectarea legii, ci și despre modul în care interesele politice și economice influențează deciziile publice cu impact major asupra mediului și comunităților locale.
O legislație care să protejeze mediul în cazul exploatărilor miniere, nu există momentan, nici la nivel național și nici la nivel european, inclusiv proiectele adoptate de către Parlamentul European fiind contestate de diferite asociații de mediu din mai multe țări europene.
Citește și: Proiectul Rovina și dilema europeană: securitatea economică
Există de asemenea o lipsă a pregătirii executive care nu are proiecte tehnice solide, iar studiile de fezabilitate concrete sunt contestate și blocate în instanțe.
Implicarea politicului în gestionarea resurselor strategice creează un mediu pentru proceduri de licitație opace sau ilegale care afectează economia României și dezbină comunitățile locale.
Firme care nu mai au licențe valabile au primit drept de exploatare – cazul Certej
Zona Certej face parte din „Patrulaterul Aurifer” al Munților Metaliferi, o regiune cunoscută pentru rezervele sale masive de metale prețioase. Dincolo de potențialul economic, memoria colectivă a comunității este marcată de tragedia din 1971, când ruperea digului iazului de decantare a provocat un dezastru ecologic și uman soldat cu 89 de victime, un eveniment care rămâne un punct de referință pentru riscurile asociate mineritului industrial în zonă.
În prezent, Certejul a redevenit centrul unor controverse naționale din cauza proiectului de exploatare a aurului și argintului evaluat la peste 1,8 miliarde de euro. Proiectul actual, operat de Deva Gold și preluat recent de Varvara Development Group, propune o amprentă masivă asupra mediului, implicând defrișarea a 245 de hectare de pădure și pășuni montane.
Investitorii susțin că au modificat planurile pentru a elimina procesarea cu cianuri. Cu toate acestea, rezistența societății civile rămâne puternică, proiectul fiind blocat în numeroase litigii juridice care pun în balanță promisiunile de dezvoltare economică cu protejarea integrității ecologice a regiunii.
Deși la nivel internațional România își asumă rolul de actor relevant pentru autonomia strategică, în țară, autoritățile sunt acuzate de către ONG uri care reprezintă societatea civilă că emit avize de mediu ilegale (cazul APM Hunedoara pentru proiectul Certej) în absența unei licențe miniere valabile.
Avizul a fost eliberat în ultimele zile ale anului 2025 pentru a evita controlul public, fapt ce susține ideea că mediul de afaceri intern este supravegheat de interese de partid, utilizând proceduri ilegale. În timp ce România caută parteneriate comerciale, instabilitatea juridică și litigiile (precum dosarul 270/57/2025 de la Curtea de Apel Alba Iulia privind proiectul Certej) fac subiectul unor controverse politice, lăsând loc doar unor fonduri de investiții cu profil de risc ridicat, precum Varvara Development Group.
Comunitatea Declic și Mining Watch România acuză Direcția Județeană de Mediu Hunedoara de emiterea unui aviz ilegal pentru exploatarea de aur și argint de la Certej, deși titularul (Deva Gold SA) nu ar deține o licență de exploatare valabilă.
„Nu mai vrem și de această dată să primim de la minister mult uzatul discurs de tipul ,,nu am știut, nu ministerul, ci localul a făcut și a dres”. Pașii procedurali sunt în legislație, ministerul știe ce înseamnă proiectul minier de la Certej pentru mediu, în atenția căruia se află încă din 2014. Este imposibil să avizezi un proiect minier în lipsa unei licențe valabile. Este un act de o gravitate extremă. Declic și rețeaua Mining Watch România îi cer Dianei Buzoianu explicații publice și imediate: cum a fost posibil ca o instituție din subordinea sa să comită acest abuz în ultimele ore ale anului, pentru un proiect toxic, fără licență valabilă? Cum poți să mai vii să spui că îți pasă de natură când în mandatul tău se dă undă verde pentru o distrugere de asemenea anvergură?”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
Problema licenței este în prezent tranșată în instanță, cu un termen pe 9 februarie 2026, ONG-urile susținând că emiterea avizului acum este o încercare de a forța decizia judecătorilor. Exploatarea minieră a aurului și argintului de la Certej a fost o continuă sursă de îngrijorare, în principal din cauza distrugerilor masive pe care le poate provoca.
Considerat un succesor al proiectului de la Roșia Montană, demersul minier de la Certej presupune o amprentă masivă asupra mediului. În acest context, ministrul Mediului, Diana Buzianu a anunțat că va verifica modul în care avizul a fost emis.
”E un prim pas. Dar nu e suficient. Următorul pas este anularea de urgență a avizului. Justiția de mediu nu e negociabilă” a declarat organizația Declic.
Impactul asupra comunităților locale
Realitatea din teren în zonele miniere, precum Certej, reflectă o discrepanță între promisiunile investitorilor și siguranța cetățenilor. În aceste comunități, companiile miniere promit frecvent crearea de numeroase locuri de muncă și prosperitate economică sub formă de salarii mari.
În cazul Certej, documentele indică un total de 240 de persoane care ar urma să lucreze în cadrul proiectului, dintre care 126 în carieră și 114 în uzină.
Ședințele organizate cu localnicii nu sunt orientate spre nevoile reale ale cetățenilor, ci sunt puternic politizate. Localnicii sunt prinși în jocul schimbării acționarilor (de exemplu, retragerea Eldorado Gold și intrarea Varvara Development Group), ceea ce sporește și incertitudinea privind responsabilitatea pe termen lung în cazul unor dezastre ecologice.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
