În martie 2025, jurnalistul român independent de investigație Victor Ilie a dezvăluit că, în timpul activității sale de documentare pentru un articol al Rise Project, în 2023, s-a aflat timp de două luni sub supravegherea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Serviciul teritorial Iași, instituție condusă de Cristina Chiriac.
Monitorizarea a fost legată de o operațiune sub acoperire în care Ilie s-a prezentat drept un potențial client care oferea o mită pentru a expune acte de corupție. Polițiștii DNA i-au urmărit deplasările, l-au fotografiat în fața redacției Proiectului RISE și i-au interceptat telefonul. Ancheta a fost închisă în cele din urmă din lipsă de dovezi.
În prezent, Cristina Chiriac este propunerea ministrului Justiției, Radu Marinescu, de procuror general al României, iar actualul șef al DNA, Marius Voineag, este propus să ocupe funcția de adjunct al procurorului general.
Cazul a ridicat îngrijorări cu privire la vizarea jurnaliștilor sub pretextul anchetelor anticorupție. Organizațiile pentru libertatea presei au criticat acțiunile DNA, subliniind potențialele încălcări ale protecțiilor jurnalistice, în special a dreptului de a proteja sursele.
Presiuni constante asupra jurnaliștilor
În raportul privind libertatea presei în 2025 dat publicității la Bruxelles se arată că libertatea presei a continuat să fie supusă unor presiuni susținute în Europa în 2025, generate de amenințări juridice, atacuri fizice și intimidări, tentative de captură mediatică și represiune transnațională.
Potrivit raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, această situație a fost atenuată de inițiative în mai multe state și la nivel european pentru îmbunătățirea libertății presei și a siguranței jurnaliștilor, inclusiv adoptarea unor planuri de acțiune pentru protejarea jurnaliștilor și a unor acte legislative menite să abordeze probleme precum procesele abuzive, dezinformarea și protecția surselor.
Raportul, intitulat „La punctul de inflexiune: Libertatea presei 2025″, subliniază că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a rămas cea mai gravă amenințare la adresa jurnaliștilor: patru lucrători media au fost uciși, alții au fost răniți, iar mulți rămân reținuți în teritoriile ocupate sau au dispărut. „În toată Europa, jurnaliștii au fost frecvent atacați fizic în timpul protestelor de către forțele de ordine, actori politici și manifestanți. Astfel de atacuri au fost raportate într-un sfert din statele acoperite de raport, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în Georgia, Serbia și Turcia”.
Atacuri politice
În mai multe țări, mass-media de serviciu public a fost supusă interferențelor politice, legislației restrictive și finanțării insuficiente. Procesele abuzive, cunoscute sub denumirea de Acțiuni Strategice Împotriva Participării Publice (SLAPP-uri), au continuat să fie folosite pe scară largă pentru a reduce la tăcere presa. În acest sens, partenerii platformei salută inițiativele din mai multe țări de a implementa atât directiva UE, cât și recomandarea Consiliului Europei împotriva SLAPP-urilor.
Raportul își exprimă, de asemenea, îngrijorarea față de supravegherea digitală raportată a jurnaliștilor prin programe spion, față de represiunea transnațională a jurnaliștilor, față de legislația privind „agenții străini” adoptată sau planificată în mai multe țări, precum și față de condițiile precare de muncă ale lucrătorilor din presă în numeroase state.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
