Curtea Constituțională a amânat, din nou, decizia privind sesizarea Înalții Curți vizavi de Legea Pensiilor Magistraților. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că motivul suspendării ședinței a fost părăsirea acesteia de către o parte a judecătorilor prezenți. Astfel, cvorumul nu a putut fi întrunit. următorul termen este 16 ianuarie, relatează News.ro.
„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.” a declarat președinta Tănăsescu.
Ea a adăugat că orice judecător poate solicita o amânare a deciziei, pentru a studia mai bine dosarul, dar nu a elaborat în acest sens.
„Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen.”
Următorul termen este 16 ianuarie (vineri) până la ora 10.
„Nu este o noutate”
Președinta CCR a precizat că astfel de studii de impact nu au urmări asupra analizei judecătorilor.
„Studiul de impact (așa cum au cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu e o noutate. Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Dar, ca la noi , la nimeni. După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche. Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevede :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
La aceasta se mai adaugă ipocrizia si duplicitatea coalitiei de guvernare care se declară formal împotriva pensiilor speciale fără să facă acelasi lucru cu pensiile speciale ale primarilor si alesilor locali care au fost introduse în anul 2019 prin Codul Administrativ în timpul guvernului Dăncilă. Chiar dacă pensiile speciale ale primarilor nu au intrat niciodată în plată, legea fiind prorogată pe termen limitat, urmând ca după expirarea termenului de amânare să producă efecte. De aceea si in acest caz este nevoie de abrogarea prevederii respective în parlament.