Situația problematică de la Marea Neagră, atacurile cibernetice și amenințările hibride care au afectat nu doar România, ci aproape toate statele europene ale NATO, nu apar în Declarația Finală a summit-ului.
Rusia apare doar o singură dată în acest document care trage concluziile întâlnirii anuale ale șefilor de stat și de guvern din NATO, iar menționarea acestui stat agresor s-a făcut cu mari eforturi. La summit-ul de anul trecut de la Washington, Rusia și riscurile pe care le ridică în fața continentului european au apărut de 40 de ori. Această comparație sugerează nu doar o simplificare a modului de lucru al Alianței, urmând un model experimentat de președintele american Donald Trump, ci și ignorarea situației de pe teren, a riscurilor prevăzute de serviciul de spionaj german și a analizelor furnizate deja de statele baltice și nordice, dar nu numai.
În fața „amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia la adresa securității euroatlantice”, dar și a „amenințării persistente a terorismului”, Aliații se angajează să investească anual 5% din PIB pentru cerințele de bază în domeniul apărării”, se arată la punctul 2 al Declarației Finale a summit-ului NATO de la Haga. Acest text care sumarizează discuțiile, angajamentele și riscurile Alianței este probabil cel mai scurt din istoria întâlnirilor la vârf a liderilor statelor Alianței și are doar 5 puncte, spre deosebire de cele 38 de anul trecut. Ucraina și războiul de uzură pe care Kievul îl duce cu trupele rusești este menționat de două ori, spre deosebire de cele 64 de ori în Declarația finală a summit-ului NATO de anul trecut.
Continuarea, în Deutsche Welle
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
