Analiză Deutsche Welle: O Rezoluție AUR adoptată la Congresul partidului de ieri face un rechizitoriu al statului de drept și se referă la o așa zisă erodare a suveranității constituționale a României. La ce folosește ea şi cine o mai susține?
Dacă duminică ar fi alegeri, 38% dintre români ar vota AUR (INSCOP, noiembrie 2025), care la fel ca toate mișcările radicale de dreapta, încearcă să submineze statul cu instituțiile sale. Liderii AUR au început să fabrice documente programatice prin care demonstrează că statul național ar fi subminat de instituțiile europene, iar legile țării ar fi mai degrabă în favoarea Aliaților decât a României. Totul pentru a slăbi atașamentul românilor față de UE și NATO, rezultat din cercetările sociologice.
Ce conţine Rezoluţia AUR?
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a schimbat tactica, după cum rezultă în urma Congresului care a avut loc ieri, în mod simbolic, la Alba Iulia. George Simion a fost reales președinte, iar poziția a doua a fost adjudecată de Dan Dungaciu, discipolul șefului Institutului de Sociologie, Ilie Bădescu, naționalist de școală veche și admirator al lui Alexandru Dughin. Altfel spus, Dungaciu se va ocupa de problemele doctrinare și de propagandă, într-un fel diferit: AUR va folosi picătura chinezească pentru a le arăta românilor că salvarea se face pe cale națională, nu europeană, că Ucraina trebuie să facă pace cât mai repede, că Rusia nu e atât de rea pe cât pare.
Pentru început, în Rezoluția AUR adoptată de Congres sunt citate cauzele discutate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care dau întâietate deciziilor acestei instituții în fața celor naționale. Analiza pe care o fac experții AUR, fără prea multe finețuri și detalii, sugerează că sunt pe aceeași lungime de undă cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Contradicția dintre Înalta Curte și instanța europeană nu e nouă, de altfel și decizii dilematice ale CCR au fost puse sub semnul întrebării de Curtea de la Luxemburg, mai ales când a fost vorba despre prescripțiile dosarelor de corupție. Atunci, unii judecători români au refuzat să aplice hotărârea Curții Constituționale privind prescripțiile, în ciuda insistențelor Înaltei Curți și au mizat pe argumentele judecătorilor europeni.
Continuarea, pe Deutsche Welle.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: Inquam/ George Călin
