La data de 15 ianuarie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Biliński contra Poloniei, o decizie care clarifică limitele în care o decizie administrativă poate interveni asupra statutului profesional al judecătorilor. Astfel, CEDO a stabilit că un judecător nu poate fi mutat din penal în civil sau invers, fără acordul său, printr-o decizie administrativă a conducerii instanței.
Potrivit avocatului Ion Cojocari din Republica Moldova, în speța analizată de CEDO, „reclamantul era judecător într-o secție penală specializată în examinarea cauzelor contravenționale. După desființarea acestei secții, el a fost transferat, fără acordul său, într-o secție care judecă litigii de familie și protecția copilului, un domeniu de drept diferit ca obiect, metodă și exigențe profesionale. Din perspectiva dreptului judiciar, măsura nu a constituit o simplă reorganizare internă, ci o modificare semnificativă a specializării judiciare”, arată Cojocari pe Facebook.
Curtea a calificat această mutare drept o ingerință serioasă în statutul judecătorului. „A reafirmat că independența judiciară nu este doar o garanție instituțională abstractă, ci o protecție individuală, care apără fiecare judecător împotriva măsurilor arbitrare capabile să-i afecteze parcursul profesional. Transferul între două secții ale aceleiași instanțe nu este neutru atunci când presupune schimbarea domeniului de drept și poate produce efecte comparabile cu o sancțiune disciplinară aplicată indirect”, mai arată Cojocari, avocat și fost judecător în Republica Moldova, bursier al Berkeley School of Law California.
Transferul ca mijloc de presiune
Intervențiile terților au consolidat dimensiunea sistemică a cauzei. Astfel, „organizațiile pentru drepturile omului au accentuat necesitatea apărării judecătorilor nu doar față de ingerințele directe ale puterii politice, ci și față de presiunile exercitate prin mecanisme interne ale sistemului judiciar.
Curtea a aplicat principii clare: judecătorii nu pot fi asimilați funcționarilor publici obișnuiți; obligația lor de loialitate este față de lege și statul de drept; orice măsură care le influențează statutul profesional trebuie să fie supusă controlului unui tribunal independent și imparțial. Un organism lipsit de independență și care nu își motivează deciziile nu poate substitui acest control”, mai arată fostul magistrat.
Decizii administrative nocive
Prin decizia CEDO s-a stabilit că transferurile interne, chiar în cadrul aceleiași instanțe, „pot deveni mijloace de presiune asupra judecătorilor atunci când modifică domeniul de competență și nu sunt supuse unei verificări judiciare reale. Curtea a arătat că amenințările la adresa independenței justiției nu se manifestă doar prin măsuri formale de destituire sau sancționare, ci și prin decizii administrative aparent tehnice, aplicate într-un cadru care permite arbitrarul”, mai arată fostul judecător pe Facebook.
În România decizia are corespondent cel puțin în practica Curții de Apel București (CAB), instanță la care judecătorii Daniela Panioglu, Adina Guluțanu, Ruxandra Grecu, Ionuț Victor Voina și Elena Veronica Iura au fost trecuți, fără acceptul lor, de la secțiile penale la secțiile civile ale CAB, sub pretextul că locurile lor au fost ocupate de diverși delegați, la cererea conducerii instanței.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
