Sub pretextul „stabilității sistemului”, magistrații cu cea mai mare vechime și cu funcțiile cele mai înalte sunt protejați de noua lege a pensiilor pentru judecători și procurori. În total, aproximativ 300 de magistrați se află în această situație: indiferent de deciziile viitoare ale Guvernului privind cuantumul pensiilor speciale, ei pot ieși din sistem când doresc, cu o pensie cu aproape 30% mai mare decât ultimul salariu.
Orice instituție a statului are tendința de a deține controlul și de a acumula tot mai multă putere. Nu fac excepție nici cele trei puteri fundamentale: executivă (Guvernul), legislativă (Parlamentul) și judecătorească (instanțele de judecată). Fiecare dintre ele, în mod natural, caută să-și extindă influența.
În același timp, există și o formă de responsabilizare a acestor puteri ale statului. Guvernul poate fi schimbat prin moțiune de cenzură, Parlamentul răspunde în fața votului popular o dată la patru ani, numai judecătorii stau pe margine, își stabilesc singuri salariile și, mai nou, formulează plângeri penale împotriva reprezentanților celorlalte puteri ale statului.
În ciuda speculațiilor de tot felul, situația absurdă în care s-a ajuns are o rezolvare. Sunt suficiente două măsuri și ambele țin de Guvern.
Prima. Trimiterea de urgență în pensie a tuturor magistraților care au deja decizii de pensionare, dar care nu și le-au pus în plată. Ce înseamnă asta? Sub pretextul „stabilității sistemului”, magistrații cu cea mai mare vechime și cu funcțiile cele mai înalte sunt protejați de noua lege a pensiilor pentru judecători și procurori. În total, aproximativ 300 de magistrați se află în această situație: indiferent de deciziile viitoare ale Guvernului privind cuantumul pensiilor speciale, ei pot ieși din sistem când doresc, cu o pensie cu aproape 30% mai mare decât ultimul salariu.
Funcții contra loialitate
Întâmplător sau nu, cei mai mulți dintre aceștia sunt angajați la instanța supremă, moșia Liei Savonea. Tot dintre cei care pot pleca oricând cu o pensie mai mare decât salariul se numără și președinții de curți de apel, de tribunale și de judecătorii, delegați ani la rând sau numiți în funcții de Secția pentru judecători a CSM – o altă instituție aflată sub influența Liei Savonea. Solidarizarea recentă a acestor judecători cu „șefa supremă” arată că se simt, într-un fel, datori.
Desigur, într-o asemenea situație, Înalta Curte s-ar depopula în două săptămâni. Dar nu ar fi o tragedie. Sistemul judiciar a stat două luni în grevă fără ca lumea să se sfârșească, iar instanța supremă – care a continuat să funcționeze – nu s-a remarcat prin vreo decizie notabilă, din contră.
În plus, ani de zile acolo au ajuns doar judecătorii agreați de CSM-ul controlat de Savonea, așa că nu ar fi vreo pierdere majoră dacă aceștia ar ieși la pensie. Între timp, magistrații respinși de grupare de la orice formă de promovare – prin umilirea cu note ridicol de mici – abia așteaptă să ajungă la instanța supremă.
De ce ar rămâne în sistem un magistrat care poate pleca oricând cu o pensie mai mare decât salariul? Poate unii dintre cei 300 au, într-adevăr, vocație de judecător.
Dar nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva așteaptă „peștele cel mare”, trofeul carierei: o clasare spectaculoasă sau o achitare pe motiv că „fapta nu există” pentru vreun multimilionar corupt, dispus să plătească orice preț pentru a scăpa de acuzații. După aceea, o pensionare în glorie – eventual în cadrul unei ceremonii.
Impunitatea organizației
A doua. Revenirea la DNA a competenței de a investiga magistrații. Prin legea promovată de fostul ministru Cătălin Predoiu, magistrații își aleg astăzi procurorii care îi anchetează – o situație fără precedent într-o democrație.
Fantomatica secție de urmărire a magistraților din cadrul Parchetului General „muncește” zi și noapte. La clasări. În rândul „procurorilor desemnați” pot ajunge doar cei aleși de CSM, unde judecătorii dețin majoritatea. Legea prevede chiar că, dacă CSM nu este mulțumit de activitatea unui procuror desemnat, îl poate înlocui la finalul anului, după o simplă verificare.
Revenirea la DNA a urmăririi penale a magistraților s-ar putea face cu sprijinul ministrului Justiției, Radu Marinescu. Propus de PSD – și, în special, de Olguța Vasilescu – Marinescu exersează de câteva luni mersul pe sârmă. Nu vrea să deranjeze pe nimeni, așa că nici nu-i trece prin cap să inițieze un proiect de lege care să redea DNA-ului competența de a ancheta magistrații. Nu pare să-l preocupe nici faptul că, între 2002 și 2018, au fost trimiși în judecată 161 de magistrați, dintre care 100 au fost condamnați, în timp ce în cei șapte ani de existență ai „secției speciale” s-au întocmit doar cinci rechizitorii – fără nicio condamnare.
Prietenii de durată
Până acum, Marinescu a livrat tot ce i-au cerut PSD, CSM și ÎCCJ: de la fonduri pentru chirii costisitoare până la liniște în plenul Consiliului și în declarațiile publice. Legătura Marinescu – Vasilescu – Savonea este una veche.
În 2017, Olguța Vasilescu era audiată la Curtea de Apel București, după ce tribunalul trimisese pentru a doua oară dosarul ei de luare de mită înapoi la DNA. Cazul era judecat de Liana Arsenie. Avocatul Olguței Vasilescu era Radu Marinescu, Elena Costache era președinta Secției I Penale a CAB, iar Savonea, șefa Curții, tocmai fusese aleasă în CSM.
Pe atunci, completul C15 era „rezervat” dosarelor cu politicieni – nimeni nu se înghesuia să le judece, din cauza expunerii mediatice. Arsenie a făcut-o și, peste ani, a ajuns președintă a CAB, iar Costache – membru și, în prezent, președintă a CSM.
Amenințările voalate, tonul extrem de ridicat, victimizarea perpetuă, alăturarea ilogică a independenței justiției de pensiile egale cu salariile magistraților, la care se adaugă o serie de decizii controversate luate de instanța supremă, au făcut praf imaginea sistemului judiciar.
O ultimă încercare de salvare a acestuia presupune o întâlnire cât se poate de onestă între Bolojan și Marinescu, pentru a pune în practică cele două puncte expuse mai sus.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
