Drumeţii care străbat Via Transilvanica şi ajung până la poalele Munţilor Călimani, în comuna Cetate din judeţul Bistriţa-Năsăud, au, începând de vineri, un nou punct de atracţie şi de popas: cadranul solar Sol Rex Regum (Soarele, regele regilor), cel mai mare ceas din România care se ghidează după Soare, cu un diametru de 20 de metri şi o înălţime a gnomonului de doi metri.
Proiectul a fost realizat de Asociaţia Tăşuleasa Social, în parteneriat cu primăria comunei Cetate, la iniţiativa unui pasionat de ceasuri antice, natură, drumeţii şi câini nordici, Damaschin Berende. Pe lângă ceasul solar, în zonă a fost amenajat un izvor cu apă rece pentru drumeţi, dar şi un panou cu informaţii despre ceasul solar şi cum pot fi interpretate „umbrele” acestuia.
Locul ales pentru realizarea cadranului solar din comuna Cetate se află la o altitudine de peste 900 de metri, în apropierea cabanei de la Dealu Negru, administrată de Romsilva, unde Nicolae Ceauşescu obişnuia să vină an de an, la vânătoare de urşi. De altfel, ceasul solar este amplasat chiar pe una din cele trei piste de elicopter folosite de fostul dictator şi de cei care îl însoţeau în expediţiile cinegetice.
Ultima vizită a lui Ceauşescu în zonă a fost în octombrie 1989. După căderea regimului său, heliportul de la Dealu Negru a fost abandonat.
Citește și: Ionuț Moșteanu susține că a refuzat mită în valoare de un milion de euro
„Gândul s-a născut în urmă cu destul de mulţi ani, undeva înainte de 2015 chiar, în momentul în care am ajuns în zonă şi am văzut cele trei piste de heliport, care arătau jalnic, erau abandonate. Era un spaţiu foarte rece şi deprimant cumva, adică era un spaţiu furat naturii şi nu dădea deloc bine. Am considerat că, într-un fel sau altul, trebuie să îl întoarcem spre natură, dar, totodată, să facem ceva cu semnificaţie. (…) Abia acum am găsit contextul potrivit, în momentul în care Alin Uşeriu, preşedintele nostru de la Tăşuleasa Social, a zis: fă ceasul acela. Atunci am ştiut că o să am resursele şi suportul necesare pentru ca să duc lucrul la bun sfârşit”, a declarat Damaschin Berende pentru AGERPRES.
Cadranul solar de la Dealu Negru a devenit cel de-al 20-lea de pe traseul de peste 1.400 de kilometri al Via Transilvanica, după cele din judeţele Bistriţa-Năsăud, Harghita, Mureş, Sibiu, Alba, Hunedoara, Braşov şi Caraş Severin, potrivit datelor incluse pe panoul informativ.
În Bistriţa, un astfel de ceas solar poate fi zărit pe exteriorul Bisericii Evanghelice din centrul municipiului, un altul se află într-o piaţetă de lângă parcul central, iar al treilea a fost realizat, în urmă cu 10 ani, chiar de către Damaschin Berende, pe acoperişul unei anexe a propriei case.
Un astfel de cadran indică timpul adevărat, după soare – un etalon natural, independent, care nu corespunde cu ora legală a ceasurilor moderne. O demonstraţie în acest sens a fost făcută, vineri, celor veniţi la inaugurarea proiectului, când miezul zilei arătat de umbra gnomonului a coincis cu ora 12:04:49 indicată de ceasurile obişnuite.
Cadranul Sol Rex Regum nu este doar un ceas solar, ci şi un calendar astronomic. Pe suprafaţa sa sunt trasate patru curbe colorate, care arată traiectoria umbrei vârfului indicatorului (gnomonului) în diferite momente ale anului: curba roşie – solstiţiul de vară (în jurul datei de 21 iunie), când Soarele urcă cel mai sus pe cer, iar umbra este cea mai scurtă; curba albastră – solstiţiul de iarnă (în jurul datei de 21 decembrie), când Soarele atinge cea mai mică înălţime, iar umbra este cea mai lungă; curba galbenă – echinocţiile (în jurul datelor de 21 martie şi 23 septembrie), când ziua şi noaptea au durată egală; curba portocalie – data 10 mai, aleasă pentru încărcătura simbolică pe care o poartă: în jurul datei de 10 mai, în fiecare an, Tăşuleasa Social organizează evenimentul „Ziua Bună pe Via Tansilvanica”, iar în 10 mai 1866 a fost Regele Carol I a pus pentru prima dată piciorul pe pământ românesc la Drobeta Turnu-Severin, punct terminus al traseului tematic Via Transilvanica.
Gnomonul, creaţie a artistului Alexandru Burlacu, a fost realizat din andezit sub forma unui fluture stilizat – o metaforă a trecerii timpului şi a transformării
continue a vieţii. La umbra fluturelui, drumeţii de pe Via Transilvanica vor putea medita la ce este trecător şi ce este esenţial, înconjuraţi de peisaje montane care te invită să opreşti timpul.
Preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, a vorbit la evenimentul de vineri despre potenţialul uriaş conţinut de proiectul Via Transilvanica.
„Comunitatea globală a drumeţilor de pe Via Transilvanica este uriaşă şi se vorbeşte foarte frumos, la superlativ despre acest traseu. Orice ţară din lume şi-ar dori să aibă Via Transilvanica sau un proiect asemănător, pentru că, în afara de valoarea economică, are şi o incredibilă valoare reprezentativă. Traseul are potenţialul de a aduce câteva sute de mii de oameni anual, care, atenţie, petrec trei-patru luni în ţara noastră, ca să poată să îl facă pe tot”, a spus Uşeriu.
Acesta a adresat un îndemn tuturor: de a avea grijă de timpul nostru şi de a păstra legătura cu natura, cel mai bun remediu pentru cei care se simt uneori copleşiţi de vremurile actuale.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa fotografiilor: Tășuleasa Social / Facebook)
