Cel puțin 140 de soldați cu origini românești au murit în Ucraina

• În Cernăuți și alte zone ale Ucrainei din apropierea frontierei cu Republica Moldova și România era înainte de război o comunitate de aproape 180.000 de persoane cu origini românești, din care peste 65.000 se consideră înrudiți mai mult cu populația din Republica Moldova.
• PRESSHub a analizat, în cadrul campaniei de informare corectă legată de implicarea României în războiul din Ucraina, numărul deceselor și al implicării soldaților ucraineni proveniți din comunitatea românească din această țară.
• În acest nou articol din seria adevărul despre implicarea României în războiul din Ucraina, PRESSHub dorește să prezinte care este adevărul legat de înrolarea soldaților ucraineni cu origini românești din Cernăuți, dar și o estimare a posibilelor decese.
• În Cernăuți și alte zone ale Ucrainei din apropierea frontierei cu Republica Moldova și România era, înainte de război, o comunitate de aproape 180.000 de persoane cu origini românești, din care peste 60.000 se consideră înrudiți mai mult cu populația din Republica Moldova.
• Rusia, dar și lideri ai anumitor partide care se prezintă ca naționaliste, au marșat în ultimele luni pe faptul că românii din Cernăuți sunt racolați în masă sau că fac parte dintr-o armată de mercenari care luptă pentru Ucraina, din care armata rusă ar fi decimat aproape 350 de persoane.

Din datele documentate de PRESSHub din comunicările oficiale ale Armatei Ucrainene, din datele comunității românești din Cernăuți, ale publicației BucPress și alte relatări independente, reiese că, de la începutul războiului, ar fi murit minimum 140 de ucraineni care aveau origini românești, în special din zona Bucovinei.

Este vorba de 140 de persoane care fie au fost identificate de PRESSHub din postările oficialităților ucrainene, fie din articolele BucPress, la care se adaugă singurele date sigure oferite de Consulatul României la Cernăuți, date la începutul lunii mai 2022.

Citește și: În căutarea adevărului despre românii care luptă în Ucraina

Cifra sigură, minimum 140 de decese

Ileana Stănculescu, consulul României la Cernăuți, știa la începutul lunii mai 2022, după puțin mai mult de două luni de la startul invaziei Rusiei, că au murit 15 soldați cu origini românești.

„Din păcate, în regiunea Cernăuți au murit foarte mulți etnici români pe front, cred că undeva la 15 morți. Ne exprimăm regretul și condoleanțele față de familiile acestora”, declara aceasta pentru Radio România Actualități.

Acum, după 42 de luni de război, Ileana Stănculescu spune că nu a mai păstrat numărătoarea. „Nu pot să apreciez ca număr. Sunt foarte mulți, foarte mulți, nu știu ce să vă spun. Au murit foarte mulți oameni în acest război, inclusiv din zona Cernăuți”, ne-a declarat aceasta.

PRESSHub a reușit totuși să facă o monitorizare proprie, în baza surselor deschise, în principal a articolelor publicate în BucPress, agenție de presă din Bucovina ucraineană, sprijinită financiar de Departamentul Românilor de Pretutindeni.

În baza acestei monitorizări, reiese că 125 de soldați cu nume românesc au decedat în războiul contra invaziei Rusiei în Ucraina.

Numele celor 125 de soldați cu origini românești sunt oferite la finalul acestui articol.

Citește și: Donald Trump spune că SUA ar putea oferi sprijin aerian ca parte a unui acord de pace pentru încheierea războiului Rusiei în Ucraina

Nu există statistici oficiale

Legat de numărul deceselor pe frontul din Ucraina, PRESSHub nu poate oferi alte cifre oficiale în afara propriei monitorizări.

Asta pentru că nu există statistici oficiale și pentru că reprezentanții Consulatului României din Cernăuți nu au fost interesați de o astfel de analiză. În plus, Armata Ucraineană nu oferă date despre victimele de pe front.

„Nu avem astfel de date, nici nu pot face aprecieri. Datele le au primarii din comunități. Sunt 17 comunități, comune din Ucraina, în care este o comunitate importantă de români. Nu am cerut datele, dar probabil primarii le au”, ne-a declarat Ileana Stănculescu, consulul României în zona Cernăuți.

Citește și: ​Nicuşor Dan: Hub-urile logistice, Portul Constanţa şi Dunărea ajută poziţia României în procesul de reconstrucţie a Ucrainei

Fake-news-urile

În Camera Deputaților, Petru-Gabriel Negrea (AUR) a transmis, în iunie 2025, o declarație intitulată „Prigoana nu încetează – românii din Cernăuți, apărați prin rugăciune și tăcere de stat”.

Negrea critică agresiuni ale autorităților ucrainene asupra comunității române din Cernăuți, afirmând că autoritățile ar proteja pe agresorii care au ocupat violent o biserică („Catedrala «Sfântul Duh»”). A cerut reacție din partea statului român, convocarea ambasadorului Ucrainei la București și monitorizarea drepturilor românilor din Ucraina.

Și Ambasada Rusiei (bazată pe date ale Ministerului Apărării rus) susținea încă din martie 2024 că 784 de „mercenari” români au luptat în Ucraina, dintre care 349 ar fi fost uciși până pe 24 martie 2024.

În aceste raportări intrau și ucrainenii cu origini românești.

Acest lucru ar situa țara noastră pe locul 6 mondial în privința numărului de voluntari care luptă în Ucraina, raportat la aceleași cifre comunicate de Rusia. Pe primul loc s-ar situa Polonia, cu 2.960 de voluntari plecați în Ucraina, dintre care 1.497 au fost eliminați. Pe locul 2, SUA – cu 1.113 soldați sosiți, dintre care 491 uciși.

MAE al României a respins oficial aceste cifre, afirmând că fac parte dintr-o campanie de dezinformare și avertizând că astfel de „anunțuri fac parte din arsenalul războiului hibrid”.

„Ministerul Afacerilor Externe reamintește că partea rusă continuă să promoveze informații care, pe fond, fac parte din arsenalul războiului hibrid și al campaniei de dezinformare îndreptate împotriva statelor membre UE și NATO, inclusiv împotriva României”, arăta un comunicat al MAE de la acel moment.

Citește și: ​Casa Albă are în vedere Budapesta pentru o întâlnire trilaterală Trump-Putin-Zelenski

Mai întâi, cum sunt înrolați soldații cu origini românești

„Maria” are un frate pe front și ne-a ajutat să înțelegem adevărul despre situația românilor ucraineni pe front și modul cum aceștia sunt înrolați. Ne-a rugat să nu-i publicăm numele pentru că „nu vreau să am un motiv de grijă în plus, că vede cineva articolul și înțelege greșit ce am spus”.

„Comunitatea românească din Cernăuți nu era foarte unită până la război, cumva am devenit mai apropiați după februarie 2022. Fratele meu a primit decizia de înrolare în 2023 și a plecat de bunăvoie. A văzut asta ca pe o datorie. Putea să fugă sau să încerce. A ales altceva. Nu e plăcut să pleci la război cu Rusia, care nu pune niciun preț nici pe viața soldaților lor, darămite pe a ucrainenilor”, ne spune aceasta.

La întrebarea dacă românii din comunitatea din Cernăuți sunt racolați mai des decât ceilalți ucraineni, răspunsul este ferm: „Nu, nicidecum. Sunt reguli clare pentru toată lumea. Dar, da, nimeni nu vrea să meargă pe front. Și tinerii, bărbații cu origini românești și cei cu origini 100% ucrainene fug de înrolare. Asta e adevărul și trebuie înțeles. Regulile sunt aceleași, dar toți bărbații încearcă să evite frontul”, ne-a transmis aceasta.

Și Ileana Stănculescu, consulul României la Cernăuți, confirmă că nu sunt tratamente diferite.

Citește și: Nicușor Dan, după videoconferințele cu liderii europeni: Rusia trebuie să înceteze uciderea civililor / Sancțiunile trebuie menținute și, dacă este necesar, chiar intensificate

Ce scrie presa din Ucraina

Un articol din Kyiv Independent publicat recent, în luna iunie, arată că situația din Cernăuți nu este o „prigoană” împotriva românilor. Dar că și populația de aici, ca și în restul țării, are o teamă ca urmare a mobilizării generale din Ucraina.

Recrutarea se aplică uniform, dar în comunitatea românească impactul e perceput mai dur, deoarece populația este mică și compactă, iar pierderile se simt mai intens. Familiile și liderii locali au reclamat presiunea, pe fondul neîncrederii istorice față de Kiev și al legăturilor cu România.

Radu Hossu este unul dintre românii care au cunoscut cel mai bine Ucraina după startul invaziei din 2022. El a mers pe front și ca voluntar în cadrul unor acțiuni umanitare, dar mai ales ca blogger militar, corespondent de război.

„Asta este povestea cu românii din Cernăuți forțați, de parcă ucrainenii nu știu că o forțare a lor să facă ceva special. Nu, mai ales în regiuni ca Cernăuți, Lviv, Ivano-Frankivsk, Zakarpattia, mobilizarea a fost mult mai moale decât în alte regiuni, ca zona centrală a Ucrainei”, ne spune acesta.

„Știu că propaganda rusă ar vrea să genereze imaginea că Ucraina se comportă discriminatoriu cu românii, însă realitatea este că Rusia doar încearcă, prin intermediul extremiștilor noștri și prin intermediul corupției din interiorul comunităților românești, să propage narative false care nu doar că sunt false, dar aduc un mare deserviciu românilor din acele comunități care nu sunt «reprezentanți» și nu sunt cu influență”, ne-a mai explicat acesta.

Citește și: Zona gri, România și trilaterala SUA-Ucraina-Rusia

125 de decese monitorizate de PRESSHub

Lista cronologică a deceselor

• August 2025

Mihai Grin (41 ani) – Slatina (Solotvino)

Petru Nivnea – satul Erdek-Burnu (Utkonosivka), Odesa (unde au mai fost alte două decese ale căror nume nu le-am descoperit)

Mihai Reba (21 ani) – satul Hlibocioc (Camenca, Cernăuți)

• Iulie 2025

Maria Ciurikova – cadru medical

Vladislav Trepko – cadru medical

Serghii Bodnar – cadru medical

Costiantin Pepelea – Cernăuți, căzut la Pokrovsk

Ian Lupoi – Dinăuți, Cernăuți

Pavlo Melniciuc – Ispas, Cernăuți

Mîkola Hunceak – sergent inferior (A38140)

• Mai 2025

Victor Accebaș – Ismail, Odesa

Felix Matveev – Cernăuți

Dmitro Tudan – Cernăuți

• Aprilie 2025

Grigori Malîș – Cernăuți

Ion Stan (1987) – Topcino

• Martie 2025

Gheorghe Ion Cobaschi (43 ani) – Mihoreni/Buda Mare

Constantin Melniuciuc – Tărășeni

• Februarie 2025

Vasile Pintilei (41 ani) – Ceasiv Iar, Donețk

• Decembrie 2024

Denis Bohdan („Kraken”) – Cernăuți

Pavlo Maruseak (44 ani) – Koniatin

• Noiembrie 2024

Bogdan Boiko – Migovo

Octombrie 2024

Dmitro Petrașciuc – Rarancea

Denis Mikiciuk – unitatea A0998

• Septembrie 2024

Andrei Calanju – Horecea, Cernăuți

Dumitru Savastru – Erdek-Burnu, Odesa

Oleksandr Haramîta – Cernăuți

• Iulie 2024

Bohdan Nîjnik – Cernăuți

Alexandru Popiuc (23 ani) – Costinți

Ilie Cuciurean (1993) – Horbova

Mihai Sidor – Voloca, Cernăuți

Ruslan Scalat – Cernăuți

• Iunie 2024

Marin Lopașciuk – Zelenîi Gai, Cernăuți

Iurii Bujor – Cernăuți

Taras Boiciuk – Cernăuți

Andrii Stroguș – Cernăuți

• Mai 2024

Dmitro Lupu – Cameanca

Andrei Prisneac (1994) – Răchitna, Noua Suliță

• Aprilie 2024

Vasile Glinschi – Herța 

Ilie Hajiu (1996) – Dranița, Mămăliga

• Februarie 2024

Ruslan Prus (40 ani) – Novodnistrovsk

Vasile Repciuc (21 ani) – Ceahor, Cernăuți

Vasile Chiriliuc – Dinăuți, Noua Suliță

Gheorghe Verega (1989) – Ostrița, Herța

Sergiu Ilii (31 ani) – Godinești

• Ianuarie 2024

Mihai Andronic – Herța

Valentin Andronic – Lucovița Moldovenească

Gheorghe Ștefaniuc – Roșa, Cernăuți

Ion Buliga – Culiceni, Herța

Dumitru Muraru (1989) – Ostrița

Dumitru I. Cernei (1976) – Buda, Mahala 

• Decembrie 2023

Valeriu Moroșan – Ostrița, Herța

Ilie Chiriliuc – Prisăcăreni, Suceveni

• Noiembrie 2023

Ion Grudei – Boian

• Octombrie 2023

Oleg Stolearciuc – Ceahor

Oleg Grișca – Tărăsăuți/Vășcăuți

• Septembrie 2023

Igor Goncear – Chelmenți

Eugen Bezușca (42 ani) – Marșenița

Denis Macovei (30 ani) – Secureni

Mîkola Tonievici – Seleatin

Serhii Neaico – Cernăuți

Oleg Semeniuc – Cernăuți

Vitalii Gordeiciuc – Cernăuți

Gheorghe Sârbu – Cernăuți

• August 2023

Oleksandr Kucereavîi – Cernăuți

Dmîtro Delei – Cernăuți

Anatolii Vaipan – Migovo

Vasile Malik – unitatea A2582

Vladislav Covalciuc – Cernăuți

• Iulie 2023

Ion Vacaru – Herța

Victor Timofiiciuc 

• Iunie 2023

Petru Fanar – Priprupia

• Mai 2023

Oleksii Kostiuk – Bahmut

Mîkola Gorgan (46 ani) – Ivanivske

Marcel Guțcal – Dinăuți, Noua Suliță

Gheorghe Nistrean – Tărăsăuți

Ion Varvarici – Cernăuți

Alexei Arseni – Marșenița

• Aprilie 2023

Corneliu Toporeț – Nesvoia, Mămăliga

Vladimir Hanu – Priozerne, Ismail

Ion Rotari (1995–2023) – Costiceni

• Martie 2023

Nicolae Ionuță – Cerepcăuți

Timofei Șadura – Bahmut

Serghii Țurcan – Novodnistrovsk

Bogdan Pulberg – Noua Suliță

• Februarie 2023

Ion Alupoi (1969–2023) – Bahmut

Ilie Rusu – Hliboca

Ion Ovaciuc – Hliboca

Maxim Patraș – Hliboca

Palamariuk Constantin Dmîtrovici – Beregomet

Ion Filip Alupoi – Costiceni

• Ianuarie 2023

Ghenadie Nuca – Tărăsăuți

Valentin Motriuk – unitatea A7187

Todor Schipor – Cupca

Sebastian Acostachioaie (20 ani) – Culiceni

Artur Golodrâga – Lujeni

Dumitru Istrati – Dinăuți, Noua Suliță

Nicolaevici Ștefan – Prisăcăreni, Suceveni

Vasile Catan – unitatea A3029

Oleg Nivreanski – unitatea A3029

Roman Homandeak – unitatea 2195

• Decembrie 2022

Teodor Vasile Andrieș (43 ani) – Herța

Alexei Anichitoi – Tărăsăuți

Victor Ursul – Secureni

Valentin Ciupak – Noua Suliță

• Noiembrie 2022

Viorel Romaniuc – Boian

Ilie Mihai Diacon – Camenca

Eduard Samsonovici – Kițmani

Kocergan Bogdan – unitatea A0409

Pavel Calancea (23 ani) – Ostrița

• Octombrie 2022

Ion Golodrâga – Valea Cosminului

Vadim Golinatii – Cernăuți

Mihai Zaiț – Hreațca, Herța

Pavel Diavoliuc (36 ani) – Horbova

• Septembrie 2022

Zolotîi Volodimir – Cernăuți

• August 2022

Ignatescu Ruslan-Dimitrie / Ignatesco Dumitru – Berestea 

Nicolae Filip Budei (37 ani) – Volcinețul Vechi, Camenca

• Iunie 2022

Dumitru Cojocaru – Molnița, Herța

Andrei Rusu – Dranița, Mămăliga

Andrei Steopenco – Culiceni, Herța

Ion Fartușceac (2000) – Horbova, Ostrița

Ivan Ungurean – Șișcăuți, Secureni

Vasil Herici – Perecin

Denis Moraraș (33 ani) – Roșa Stânca, Cernăuți

• Mai 2022

Ion Zaiț – Horbova, Herța

Citește și: Nicușor Dan: Rusia nu își dorește pacea în momentul ăsta

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!