În ultimii ani, cercetarea științifică a devenit un pilon central în eforturile globale de protejare a mediului natural și de adaptare la schimbările climatice. România nu face excepție de la această tendință, iar documentele oficiale recente arată o orientare tot mai clară a politicilor publice către integrarea științei în gestionarea resurselor naturale, a ecosistemelor și a riscurilor de mediu.
Raportul de activitate al Autorității Naționale pentru Cercetare oferă o imagine detaliată asupra modului în care cercetarea este utilizată ca instrument strategic pentru abordarea provocărilor de mediu și ecologice ale prezentului.
Cercetarea de mediu ca prioritate strategică națională
Un prim element esențial care reiese din raport este integrarea domeniului mediului în marile strategii naționale de cercetare.
Adoptarea Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022–2027 plasează explicit mediul, energia, bioeconomia, resursele naturale și adaptarea la schimbările climatice printre provocările societale majore.
Această abordare aliniază România la direcțiile europene, unde cercetarea de mediu nu mai este tratată ca un domeniu izolat, ci ca o componentă transversală influentă în economie, sănătate publică și securitate pe termen lung.
Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV) prevede instrumente de finanțare competitive care susțin cercetarea aplicativă în domenii asociate mediului natural.
Bugetele semnificative alocate acestor programe indică o recunoaștere a faptului că problemele de mediu – de la degradarea solului până la poluarea apelor și pierderea biodiversității – nu pot fi gestionate eficient fără o bază solidă de date științifice și fără soluții tehnologice validate.
Conform Raportului de activitate al Autorității Naționale pentru Cercetare, PNCDI IV dispune de un buget total estimat la aproximativ 60 de miliarde de lei pentru perioada 2022–2027. Aceasta înseamnă circa 10 miliarde de lei anual.
Din această sumă, aproximativ 3,1 miliarde de lei sunt alocate cercetării aplicative prin schema de ajutor de stat, vizând principalele provocări societale, inclusiv mediul natural.
Aceasta se traduce printr-o alocare medie de aproximativ 500 de milioane de lei pe an pentru cercetarea aplicativă, fără ca raportul să detalieze cât revine strict domeniului mediului.
Centre de competență pentru climă, oceane și sol
Unul dintre cele mai relevante demersuri pentru cercetarea de mediu este constituirea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a unor centre de competență dedicate explicit provocărilor ecologice.
Raportul menționează centrele specializate în adaptarea la schimbările climatice, oceane sănătoase și sănătatea solului și a alimentelor.
Aceste structuri nu sunt simple inițiative academice, ci noduri de expertiză, menite să producă cunoaștere aplicabilă în politici publice și în practici economice sustenabile.
Ținta 281 constituie „Bugetul atras de centrele de competență din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare ale sectorului privat” (T4 2025). Proiectele sunt în curs de implementare, conform stadiului proiectelor din PNRR.
Obiectivul acestei investiții îl constituie crearea și operaționalizarea a 5 centre de competență la nivel național pentru domeniile de importanță strategică adresate de misiunile Orizont Europa:
1) cancer;
2) adaptarea la schimbările climatice, inclusiv transformarea societală;
3) oceane sănătoase, ape de interior și zona costieră;
4) orașe inteligente, climatic neutre și
5) sănătatea solului și a alimentelor.
Centrele de competențe au fost selectate pe baza unor proiecte complexe și aplicate de cercetare, dezvoltare și inovare, propuse de consorții formate din organizații publice și private de cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii.
Acestea vor pune în aplicare împreună agenda strategică de cercetare și inovare a misiunii corespunzătoare din cadrul programului Orizont Europa și vor furniza soluții de cercetare, dezvoltare și inovare pentru comunitățile locale.
Bugetul alocat investiției: 25.000.000 EUR; Buget total contractat: 24.472.287 EUR, din care: – PNRR: 20.179.250 EUR (81%); Cofinanțare: 3.693.557 EUR; TVA: 599.480 EUR Neeligibile: 0 EUR
Cercetarea privind adaptarea la schimbările climatice este esențială într-un context marcat de fenomene meteo extreme tot mai frecvente.
Studiile climatice finanțate prin aceste centre contribuie la înțelegerea impactului secetelor, inundațiilor sau valurilor de căldură asupra ecosistemelor și comunităților umane.
În paralel, cercetarea asupra oceanelor sănătoase și a ecosistemelor acvatice vizează protejarea biodiversității marine și costiere, precum și gestionarea durabilă a resurselor de apă.
Sănătatea solului, un subiect adesea neglijat în dezbaterile publice, este tratată în raport ca un element strategic pentru securitatea alimentară. Cercetarea în acest domeniu analizează degradarea solurilor, pierderea fertilității și impactul practicilor agricole intensive, oferind soluții pentru o agricultură mai prietenoasă cu mediul.
Infrastructuri de cercetare pentru sisteme naturale complexe
Raportul evidențiază importanța infrastructurilor de cercetare dedicate studiului sistemelor naturale complexe, în special prin proiectul DANUBIUS-RI.
Această infrastructură europeană este dedicată cercetării sistemelor fluviu–deltă–mare, un tip de ecosistem extrem de sensibil la presiuni antropice și la schimbările climatice.
DANUBIUS-RI este una dintre cele mai ambițioase și relevante infrastructuri de cercetare de mediu la nivel european, contribuind direct la:
- consolidarea capacității științifice în domeniul mediului,
- integrarea cunoștințelor interdisciplinare,
- transformarea cercetării în soluții practice pentru protejarea ecosistemelor și adaptarea la schimbările climatice.
Prin participarea activă a României la DANUBIUS-RI, cercetătorii au acces la date integrate privind dinamica sedimentelor, calitatea apei, biodiversitatea și interacțiunea dintre activitățile umane și procesele naturale.
Rezultatele acestor cercetări sunt esențiale pentru protejarea Deltei Dunării și a zonelor costiere, dar și pentru elaborarea unor politici de management durabil al apelor interioare și maritime.
Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii – Mări – DANUBIUS-RO este componenta românească a proiectului european, care beneficiază de o linie distinctă de finanțare în cadrul PNCDI IV, cu un buget total de 50 de milioane de lei, având ca obiectiv consolidarea rolului României în această infrastructură europeană de cercetare de mediu.
Monitorizarea mediului și a emisiilor
Un alt aspect cu impact direct asupra mediului natural este dezvoltarea infrastructurilor pentru monitorizarea emisiilor și a factorilor de poluare.
Raportul menționează investiții semnificative, realizate inclusiv prin colaborări internaționale, pentru infrastructuri de cercetare și monitorizare a emisiilor.
Aceste inițiative permit colectarea de date precise privind poluarea aerului, emisiile industriale și impactul acestora asupra ecosistemelor și sănătății umane.
Monitorizarea științifică a mediului este o condiție esențială pentru elaborarea politicilor verzi eficiente. Fără date riguroase, politicile de reducere a emisiilor sau de tranziție energetică riscă să rămână la nivel declarativ.
Cercetarea finanțată prin programele menționate în raport contribuie la transformarea angajamentelor ecologice în măsuri concrete și verificabile.
Energie, hidrogen și tranziție verde
Tranziția verde și direcția către o economie mai sustenabilă este subliniată de sprijinul acordat cercetării în domeniul noilor tehnologii energetice. Raportul menționează explicit un Hub Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice, care are rolul de a stimula cercetarea și inovarea în domeniul surselor alternative de energie.
Hidrogenul este considerat, la nivel european, un vector energetic esențial pentru decarbonizarea sectoarelor greu de electrificat.
Cercetarea în acest domeniu are implicații directe asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și asupra protejării mediului natural de efectele poluării industriale. Prin finanțarea acestor direcții, statul român recunoaște rolul științei în tranziția către un model energetic mai curat.
Cercetarea ca fundament pentru politici publice de mediu
Un mesaj central al raportului este că știința nu este un scop în sine, ci un instrument pentru politici publice mai bine fundamentate. Programele de tip „Provocări – Soluții” și „Centre de excelență” sunt concepute pentru a oferi răspunsuri concrete la probleme societale, inclusiv cele legate de mediu, hrană, bioeconomie și resurse naturale.
Aceste programe finanțează proiecte care pot conduce la tehnologii mai puțin poluante, la procese industriale mai eficiente energetic și la soluții pentru gestionarea durabilă a resurselor. Impactul asupra mediului natural este, astfel, indirect dar profund: deciziile administrative și economice sunt informate de rezultate științifice, nu de aproximări sau presiuni conjuncturale.
Un exemplu concret
Într-un studiu care a atras atenția întregii lumi științifice și care a ocupat coperta și paginile prestigioasei reviste Nature Chemistry, un cercetător român semnează alături de o echipă internațională un pas decisiv în înțelegerea mecanismelor fundamentale ale vieții. Oamenii de știință au reușit să reproducă, în condiții controlate de laborator, procese chimice similare celor care guvernează organizarea moleculelor vii.
Printr-o sinteză elegantă și rafinată, ei au creat polimeri dinamici care pot trece, asemenea proteinelor naturale, de la o stare dezordonată la o formă elicoidală perfect ordonată. Un dans molecular ce evocă însăși structura vieții.
Ceea ce conferă unicitate acestei cercetări este caracterul reversibil al procesului. Polimerii elicoidali se pot “dezorganiza” și reconfigura în mod repetat, revenind până la moleculele inițiale, un ciclu complet de auto-reconstrucție la scară moleculară.
Este o demonstrație spectaculoasă a faptului că principiile naturii pot fi transpuse într-o chimie sustenabilă, inteligentă, capabilă să creeze materiale care se auto-organizează și se reciclează perfect, fără deșeuri. O asemenea performanță deschide orizonturi pentru o nouă eră a materialelor inspirate de viață, cu un impact potențial major asupra industriei și mediului.
Contribuția românească la această descoperire a fost esențială. Dr. Paul Nicu, cercetător senior la Fundația Provitam și colaborator oficial al Universității Babeș–Bolyai din Cluj-Napoca, (Universitatea Babeş-Bolyai), a realizat simulările de mecanică cuantică care au confirmat mecanismele fizico-chimice observate experimental. Este o prezență remarcabilă a cercetării românești în elita mondială, o dovadă că rigoarea, creativitatea și excelența științifică pot purta, cu mândrie, semnătura României.
Integrarea în Spațiul European al Cercetării și dimensiunea ecologică
Integrarea organizațiilor de cercetare din România în Spațiul European al Cercetării are și o dimensiune ecologică importantă. Prin această integrare, cercetătorii români participă la proiecte europene dedicate biodiversității, climei și protecției mediului, beneficiind de standarde ridicate de evaluare și de schimb de bune practici.
Un element-cheie este faptul că integrarea în Spațiul European al Cercetării este prezentată nu doar ca un obiectiv academic, ci ca:
- o condiție favorizantă pentru deblocarea fondurilor europene de coeziune;
- mecanism de asigurare a bunei guvernanțe în specializarea inteligentă;
- instrument pentru finanțarea proiectelor strategice cu impact societal și de mediu.
Prin această condiție favorizantă:
- au fost deblocate aproximativ 8 miliarde de euro fonduri europene;
- o parte semnificativă este corelată cu proiecte de cercetare relevante pentru mediu, apă, energie și resurse naturale.
Colaborarea internațională permite abordarea problemelor de mediu la scara la care acestea se manifestă în realitate. Schimbările climatice, poluarea apelor sau pierderea biodiversității nu respectă granițele naționale, iar cercetarea transnațională este esențială pentru înțelegerea și gestionarea lor.
De la laborator la natură: implicațiile reale ale cercetării
Un element important subliniat în raport este preocuparea pentru transferul rezultatelor cercetării către economie și societate.
Ghidurile privind proprietatea intelectuală și stimularea parteneriatelor public–private sunt menite să faciliteze aplicarea descoperirilor științifice, inclusiv în domeniul mediului.
În cazul cercetării de mediu, acest transfer poate însemna tehnologii de monitorizare mai eficiente, metode agricole mai puțin invazive sau soluții pentru restaurarea ecosistemelor degradate.
Astfel, știința devine un actor activ în protejarea mediului natural, nu doar un observator pasiv al degradării acestuia.
În fotografia de mai jos vedeți o parte mică dintr-un experiment
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a desfășurat, în perioada 20–24 octombrie 2025, un amplu experiment seismologic la Observatorul din Timișoara, în cadrul proiectului european TRANSFORM2, dedicat dezvoltării observatoarelor de tip Near Fault Observatory din Europa.
Folosind o masă vibrantă triaxială de ultimă generație, capabilă să reproducă mișcări seismice complexe, similare celor generate de cutremurele din zona Vrancea, cercetătorii analizează comportamentul și acuratețea echipamentelor GNSS, accelerometrice și de nivelment în condiții dinamice controlate.
Scopul este calibrarea și validarea acestor instrumente pentru a îmbunătăți precizia măsurătorilor în timp real și, implicit, fiabilitatea sistemelor de avertizare timpurie în caz de cutremur.
Știința ca infrastructură invizibilă a protecției mediului
Raportul de activitate al Autorității Naționale pentru Cercetare arată că, dincolo de discursurile despre ecologie și sustenabilitate, există o infrastructură instituțională și financiară dedicată cercetării de mediu.
Prin centre de competență, infrastructuri de cercetare, programe de finanțare și colaborări internaționale, știința este poziționată ca fundament al relației dintre societate și mediul natural.
Implicațiile sunt profunde: protecția mediului nu mai este doar o chestiune de reglementare, ci una de cunoaștere.
Într-o lume marcată de incertitudini climatice și presiuni asupra resurselor naturale, cercetarea științifică devine una dintre cele mai importante investiții pentru viitorul mediului și al societății umane.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
