Cordoane de poliție, îmbrânceli și rețineri în centrul Chișinăului duminică, după ce opoziția pro-rusă și-a chemat susținătorii să iasă în stradă pentru a compromite marșul Pride al comunității LGBTQ+. Nu a fost mai prietenoasă cu participanții la marșul Pride nici Primăria Chișinău, condusă de politicianul Ion Ceban, fost comunist și socialist, acum declarat pro-european. Aceasta nu a coordonat cu poliția oprirea circulației pe strada București unde avea loc marșul, iar forțele de ordine au fost nevoite să redirecționeze coloana pe o stradă paralelă. „Libertate” și „Vrem siguranță, pe stradă și acasă” – au scandat participanții la marșul Pride.
Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, a organizat în semn de protest față de comunitatea LGBT un „marș al familiei”, iar un grup de preoți și credincioși s-a adunat în fața monumentului lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, unde au afișat banere anti-LGBT. La protest au fost prezenți și liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, dar și liderul partidului „Viitorul Moldovei”, fostul premier Vasile Tarlev. Toți trei politicieni au făcut parte, în trecut, din garnitura guvernamentală comunistă.
Participanții au fost aduși organizat cu microbuze. Mulți purtau tricouri cu inscripții roșii, unele în limba rusă: „Vor exista familii, va exista și țara”. Cu cruci, clopote și icoane, aceștia au pornit către strada unde avea loc marșul Pride, iar ulterior au încercat să spargă cordoanele de poliție care separau cele două manifestări. Poliția a reținut mai mulți atacatori, printre care și un bărbat care a atacat cordonul de poliție ținând pe umeri un copil de aproximativ doi ani. Poliția nu a făcut niciun anunț oficial până în acest moment.
Marșul Pride are loc la Chișinău în fiecare an, iar reprezentanții comunității LGBTQ+ cer drepturi egale și explică că nu sunt un pericol pentru familie și societate. Cu drapele multicolore și pancarte cu mesaje precum „Dragostea ne leagă”, aceștia spun că își doresc o societate mai deschisă și mai solidară, în care fiecare om este văzut, auzit și acceptat. Potrivit estimărilor jurnaliștilor, la marșul Pride din acest an au participat în jur de 700 de persoane. Cifra nu a fost anunțată, deocamdată, oficial, nici de organizatori, nici de oamenii legii.
De partea cealaltă, participanții la contra-protest spun că vor interzicerea comunității LGBT și sancționarea prin lege a propagandei minorităților sexuale, măsură care este deja aplicată în Rusia.
„Nu ne vom lăsa intimidați de încercările de a demoniza comunitatea noastră ale lui Ion Ceban și ale celorlalți politicieni pro-ruși care încearcă să deturneze viitorul pro-european al Republicii Moldova spre o dictatură, așa cum este în Rusia”, a declarat Vasile Micleușeanu, directorul site-ului BangBang.md și unul din organizatorii marșului Pride.
Subiectul comunității LGBTQ+ este speculat masiv de forțele pro-ruse din Republica Moldova pentru a provoca în societate un vot anti-UE. Miza este cu atât mai mare acum, cu trei luni înainte de alegerile parlamentare decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova care vor avea loc pe 28 septembrie. Dezinformările și falsurile legate de faptul că UE ar impune cote pentru minoritățile sexuale în instituții și școli au fost printre cele mai eficiente sperietori pentru oamenii de rând la prezidențialele din toamna trecută, de rând cu falsurile că UE „vine să ne ia pământul” și „să interzică crucile în cimitire”.
În săptămâna de dinaintea marșului Pride propaganda pro-rusă a exploatat masiv subiectul, prezentându-l ca un pericol pentru societate și familie. În spații publice au fost plasate mai multe falsuri menite să asocieze UE și actuala guvernare proeuropeană de la Chișinău cu LGBT.
Pe rețele sociale a fost distribuită o scrisoare falsă prin care liderii comunității LGBT ar fi solicitat Ministerului Educației să trimită elevi la marșul Pride. Iar pentru a crea impresia că orașul este împânzit de afișe cu apel de participare la marșul Pride, asociate cu partidul de la guvernare și Uniunea Europeană, un singur afiș era lipit pe piloni, fotografiat, apoi mutat pe alți piloni din centrul orașului și fotografiat din nou.
Pozele erau postate pe rețele pentru a crea impresia de fenomen de masă. Ulterior, subiectul era preluat și comentat de creatori de conținut propagandistic care pretindeau că afișele ar fi fost lipite „de guvernarea PAS” și că pe agenda Uniunii Europene ar fi doar promovarea drepturilor minorităților sexuale. Un tânăr care a fost surprins de Ziarul de Gardă lipind și fotografiind afișul a recunoscut că fotografiile au fost plasate online pentru a crea impresia că orașul este împânzit cu asemenea afișe și că scopul acestei acțiuni este discreditarea comunității LGBTQ+.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Amnesty International Moldova / Facebook)
