Republica Moldova pare să aibă un loc special în politicile noului președinte al României
Chișinăul ar putea fi prima destinație externă a lui Nicușor Dan în calitate de președinte al României, iar printre prioritățile în relațiile cu Republica Moldova sunt sprijinirea parcursului european al țării, proiectele de interconectare din energie și transport și funcționalizarea instituțiilor care produc dificultăți – vămile și autoritatea națională pentru cetățenie.
Crearea unui fond de garantare a investițiilor și extinderea schimburilor culturale și academice sunt, la fel, priorități subliniate de Nicușor Dan în primul său discurs de președinte după depunerea jurământului.
La scurt timp după ceremonia de depunere a jurământului, președinta Maia Sandu i-a urat mult succes lui Nicușor Dan: „Pe temelia unei istorii comune, construim împreună viitorul: prin proiecte care aduc beneficii reale cetățenilor și printr-un angajament ferm pentru valorile europene”.
„Venirea lui Nicușor Dan la Cotroceni este o garanție a stabilității bunelor relații dintre administrațiile prezidențiale de la București și Chișinău, iar noul președinte al României va fi o voce puternică în favoarea Republicii Moldova în forurile internaționale”, declară pentru PressHub analistul politic Mihai Isac.
„În acest moment putem spune că Republica Moldova are cel mai bun prieten pe care și l-ar fi putut dori la Cotroceni dintre toți oamenii politici pro-europeni din România”, spune Mihai Isac.
Republica Moldova pare să aibă un loc special în politicile noului președinte al României. Nicușor Dan a menționat Republica Moldova în toate momentele importante din timpul și după alegeri, mulțumind pentru sprijin electoral și dând asigurări de continuare a proiectelor de suport și interconectare. Nicușor Dan a fost votat de 88% dintre românii care au venit la secțiile de votare din Republica Moldova, unde a fost înregistrat un record de prezență de până acum – peste 158 de mii de votanți. Cifra nu ține cont de participarea, imposibil de contabilizat, a cetățenilor moldoveni care au votat în diaspora cu pașaport românesc.
Proiectele vital necesare pe care ar trebui să pună accent România în Republica Moldova
România trebuie să depună eforturi pentru finalizarea proiectelor de interconectare energetică cu Republica Moldova, chiar dacă acest lucru ar pune presiune pe termen scurt pe bugetul României, subliniază analistul politic Mihai Isac.
În plus, este nevoie ca România să intensifice eforturile de creare a infrastructurii rutiere și feroviare, de transport în general, atât pentru facilitarea conexiunilor cu Republica Moldova, dar și în pregătirea etapei de reconstrucție a Ucrainei.
Este nevoie și de o intensificare a colaborării la nivelul forțelor armate și a internelor pentru o profesionalizare mai rapidă a structurilor de apărare și ordine publică din Republica Moldova, lucru care se poate face cu sprijinul partenerilor occidentali.
Mihai Isac subliniază și faptul că România trebuie să sprijine idea ca Republica Moldova să fie parte a oricăror negocieri cu privire la pacea din Ucraina, pentru a evita ca orice scenariu de federalizare sau autonomizare impus de Rusia, care ar putea deveni un precedent periculos pentru Republica Moldova în soluționarea problemei cu Transnistria, regiune separatistă controlată de Kremlin. „Este nevoie ca Republica Moldova să fie prezentă pe baricadele acestor negocieri”, subliniază analistul.
Un alt efort ar trebui demarat în ceea ce privește comunicarea strategică cu populația, pentru a-i explica ce înseamnă beneficiile aderării la UE și pentru a înțelege că fără UE Republica Moldova ar ajunge o simplă provincie a Federației Ruse.
„Pentru toate aceste proiecte este nevoie de sprijin bugetar, iar România trece printr-o criză financiară în acest moment. Este de așteptat ca acest lucru să afecteze parțial și proiectele comune finanțate din partea bugetului român. Această problemă poate fi rezolvată cu sprijinul fondurilor europene și aici este nevoie de o mai bună colaborare pentru atragerea acestor fonduri europene”, spune Mihai Isac.
În următoarea perioadă, spune analistul, trebuie să urmărim cu atenție negocierile privind crearea noului Guvern, pentru că executivul este cel care decide alocarea de fonduri. Vedem în acest moment o ezitare a Partidului Social Democrat de a intra la guvernare, iar acest lucru poate vulnerabiliza noul guvern.
„În același timp, este cazul ca Republica Moldova să-și numească în mod urgent un nou ambasador la București și să facă un audit al proiectelor comune pentru a vedea unde se pot face eficientizări”, mai spune Mihai Isac.
Următorul pas – alegerile parlamentare cruciale din 28 septembrie din Republica Moldova
Pentru a beneficia din plin de bunele relații cu Bucureștiul și a deveni membră a UE până în 2030, așa cum și-a propus actuala guvernare, Republica Moldova mai are de trecut un hop important – alegerile parlamentare din 28 septembrie. Alegeri unde Rusia nu va ezita să investească în dezinformare, destabilizare și în forțele pro-ruse pentru a obține controlul politic la Chișinău. O putere pro-rusă ar pune capăt pe o perioadă nedeterminată eforturilor de integrare europeană a țării și ar deschide larg ușile pentru fortificarea contingentului rusesc din Transnistria, un pericol real pentru Ucraina în regiunea Odesa și la Marea Neagră.
Rusia a mai încercat să deturneze vectorul european al Republicii Moldova, prin ingerințe masive în alegerile prezidențiale și referendumul pro-UE din toamna 2024. A eșuat la limită, în pofida investițiilor masive în dezinformare și în cumpărarea de voturi, sumele fiind estimate de autoritățile moldovene la 100-150 milioane de euro.
Suportul masiv pe care Nicușor Dan l-a avut în stânga Prutului este un factor încurajator pentru partida pro-europeană din Republica Moldova, inclusiv în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare, spune Mihai Isac. Totuși, nu trebuie neglijate semnalele de alarmă, având în vedere contactele intense dintre tabăra suveranistă din România și partidele pro-ruse din Republica Moldova, care, la fel, folosesc sintagma de „suveranist” pentru a-și camufla intențiile reale. Aceste contacte au devenit mai evidente în perioada electorală și în mod sigur se vor concentra în perioada următoare pe deturnarea alegerilor din Republica Moldova.
Mihai Isac mai atenționează și asupra faptului că valul de ură, pornit de George Simion în România împotriva votanților din Republica Moldova, este un element al războiului hibrid purtat de Federația Rusă.
În ultimele săptămâni, alegătorii din Republica Moldova au fost puternic atacați pe rețelele de socializare și în presă de susținătorii lui George Simion. Pe modelul socialiștilor pro-ruși din Republica Moldova, care au inițiat interzicerea dreptului de vot pentru diaspora, suveraniștii din România au atacat alegătorii din Republica Moldova, contestându-le dreptul la cetățenie și dreptul de a alege.
„Rusia exploatează orice clivaje etnice, politice, religioase sau economice. Dar vreau să atrag atenția asupra numărului infim de persoane care au semnat petiția pentru lipsirea de cetățenie a românilor din Republica Moldova. Nu trebuie să dăm o amploare prea mare acestui fenomen”, subliniază analistul politic Mihai Isac.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Administrația Prezidențială)
