O judecătoare de la Curtea de Apel București, sancționată disciplinar de CSM, contestă modul în care este controlată aplicația ECRIS și ridică întrebări sensibile despre legalitatea restricțiilor impuse magistraților. Cazul scoate la lumină tensiuni din sistem și posibile decizii administrative luate informal.
În noiembrie anul trecut, Secția pentru judecători a CSM a sancționat-o cu avertisment pe judecătoarea Liliana-Cătălina Alexe, de la Curtea de Apel București.
Sancțiunea a venit ca urmare a unei sesizări din partea șefei CAB, Liana Arsenie, care a acuzat-o pe Alexe că a închis hotărâri și încheieri în ECRIS după ce s-a conectat folosind datele de acces ale grefierului de ședință, cu acceptul acestuia, în condițiile în care aceste atribuții i-ar reveni grefierului.
Decizii administrative inexistente
Arsenie susține că judecătoarea Alexe nu a respectat deciziile cu caracter administrativ dispuse de conducătorul instanței. Numai că aceste decizii sunt, în fapt, ordine transmise pe WhatsApp, deci nu există în scris, nu sunt semnate și nici asumate.
Alexe se apără pe forumul de discuții al magistraților și explică ce a făcut: „Eu am închis în ECRIS o parte din hotărârile mele (în care am avut calitatea de redactor), folosind credențialele oferite de grefiera mea, o fată absolut superbă. Am folosit contul grefierei doar pentru actul închiderii (în câmpul ECRIS «închidere hotărâre finală»). Atât. Am bifat doar această opțiune. Cu acordul doamnei grefier, adică un acord deplin, atât scris, cât și verbal, în august 2024 și decembrie 2024. Evident, nu ne-am imaginat nicio clipă că facem ceva necuvenit, cu atât mai puțin că am putea fi acuzate de abateri disciplinare. În ianuarie 2024 ni s-a retras dreptul de a mai închide în ECRIS (fără vreo decizie administrativă emisă în prealabil), însă eu și colegii mei judecători de la CAB puteam, încă, să publicăm în sistem”, arată judecătoarea Alexe, după care ridică o serie de întrebări pertinente.
„Dragii mei, voiam să vă consult:
- Care este natura conturilor noastre ECRIS: privată sau publică? Cât de private sau cât de publice sunt? Ținând seama că orice intervenție în ECRIS este jurnalizată pe servere, identificată, iar ID-ul/calculatorul de pe care se accesează este vizibil și cunoscut etc.
- Poate un președinte de instanță să decidă accesul în ECRIS al personalului, fără consultarea corpului judecătorilor?
- Poate, prin decizie, să reglementeze modul de funcționare al ECRIS pentru judecători, stabilind altceva decât prevede Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești (ROI)?
- Are aceste drepturi? Are legitimitate?
- Este un „emitent” îndreptățit al unei astfel de decizii?”
Citește și: Controverse după mesajul unui judecător CSM despre „banii Justiției” și Ucraina
Cine a votat pentru sancțiune
Decizia de sancționare cu avertisment a fost luată de Secția pentru judecători a CSM, cu voturile exprimate de Raluca Elena Costache, Alin Ene, Daniel Grădinaru, Denisa Stănișor și Claudiu Drăgușin. Opinia separată, în sensul achitării, a fost exprimată de judecătorii Ramona Milu, Laura Radu și Narcis Erculescu.
Controlul asupra aplicației ECRIS a devenit principala miză a structurii de putere care controlează, în prezent, sistemul judiciar. După ce a fost restricționat accesul procurorilor în aplicație, decidenți din Secția pentru judecători a CSM și funcționari din Ministerul Justiției – cei care administrează aplicația în care sunt introduse toate procesele din România – au decis, în baza unor ordine transmise pe WhatsApp, ca nici judecătorii să nu mai aibă acces deplin la aplicație, hotărârile finale fiind închise de către grefieri, aspect care nu apare în regulamentele de ordine interioară.
De ce judecătorii nu mai au dreptul să închidă dosarele în ECRIS rămâne o enigmă. Surse din sistem susțin că o posibilă explicație ar fi faptul că unii grefieri sunt mai ușor de „coordonat” de către șefii instanțelor.
În aceste condiții, întrebările ridicate de judecătoarea Cătălina Alexe privind accesul la ECRIS sunt legitime.
Sancționată cu avertisment de CSM, aceasta a atacat decizia la completul de 5 judecători al Înaltei Curți. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 30 martie, odată cu „introducerea în cauză a președintelui Curții de Apel București, în calitate de emitent al actului administrativ ce face obiectul excepției de nelegalitate”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
