Analiză: Un nepalez din Cluj a fost bătut de un tânăr de 18 ani până când a ajuns în comă. Cu doar câteva zile înainte, un alt livrator bengalez a fost lovit de un bărbat care i-a cerut să plece înapoi în țara lui.
Aceste manifestări par pornite de la deputatulAUR Dan Tănasă, care i-a îndemnat pe români printr-un mesaj pe Facebook să nu mai folosească serviciile străinilor: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!” E un pas mare în spate pe care îl fac extremiștii din Parlament. Dar nu doar acest îndemn a declanșat ura împotriva nepalezilor livratori. Rasismul face parte din evoluția statală și e un fenomen sistemic, care poate fi întâlnit nu doar la toate nivelurile sociale, ci și pe fiecare palier al instituțiilor publice. Există o experiență veche și tristă în România, care începe cu secolele de robie ale romilor, continuă cu Mișcarea Legionară, cu Holocaustul romilor, cu politicile de asimilare forțată din perioada comunistă și strămutarea forțată a acestora.
Tot mai multe atacuri la adresa comunităților minoritare
În istoria politică autohtonă a existat mereu opoziția dintre „noi” majoritarii și „ei” străinii, sau minoritarii. „Ei” au fost mereu grupul celor răi, care ne deranjează, fie prin superioritatea lor subînțeleasă (maghiarii sau germanii), fie prin inferioritatea lor extrasă din prejudecățile majorității (romii, în mod istoric, muncitorii emigranți, în ultimii ani). Analizele și sondajele arată că în ultimul an au crescut la un nivel fără precedent cultul personalităților fasciste interbelice, discursurile antisemite și atacurile la adresa comunităților minoritare (Raportul anual de monitorizare publicat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, mai 2024-aprilie 2025). Care sunt cauzele? Supraexpunerea pe rețelele sociale a fostului prezidențiabil Călin Georgescu, un admirator al legionarilor și un apologet al naționalismului românesc gregar, plus sprijinul tacit sau deschis dat acestuia de instituții ale statului, inclusiv din zona intelligence-ului. Biserica Ortodoxă Română (BOR) i-a ajutat pe extremiști prin rețeaua preoților din țară. Apoi, tot BOR a hotărât anul trecut să canonizeze mai mulți preoți cu legături legionare, printre care Ilie Lăcătușu. Această decizie a fost urmată de o intensificare a comemorărilor cu simboluri fasciste.
Continuarea, pe Deutsche Welle.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Inquam Photos / George Calin)