Muncitorii străini au aterizat inevitabil și în România pe agenda politică a partidelor de extremă dreapta. Incidentele violente din ultima perioadă, conflictul de la fabrica din Maramureș, tânărul curier agresat în București sau cei doi muncitori atacați în Cluj au fost vârful aisbergului al unui discurs xenofob promovat de politicieni extremiști. PRESShub a analizat datele despre muncitorii străini din statele membre UE din regiune.
România a fost și rămâne o sursă de forță de muncă pentru țările Europei de vest, iar un studiu recent al Băncii Naționale din Austria arată că aproape jumătate de milion de români sunt pregătiți să plece peste hotare în următoarele 12 luni, în căutarea unui loc de muncă bine plătit, dar și a unor condiții de viață mai bune (sistemul sanitar, serviciile, infrastructură și educația pe primele locuri).
Cei mai mulți dintre românii necalificați plecați deja în Occident lucrează în construcții sau în HORECA, conform Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. La nivelul Uniunii Europene, România este țara cu cei mai mulți cetățeni care trăiesc în afara granițelor, cu peste 3 milioane de persoane, arată statisticile europene. 80% dintre românii care au părăsit țara în perioada 1992-2021, fac parte din categoria populației active pe piața muncii (18-64 de ani), conform unui raport privind diaspora românească din 2023.
Intrarea în UE a României în 2007 a oferit românilor dreptul la mobilitate și muncă în toate statele din Uniunea Europeană, astfel milioane de români au ajuns în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie, motivele economice fiind principala cauza a emigrării, arată aceluiași raport citat.
Migrația și salariile mici din România deschid ușa imigranților
Migrația forței de muncă este unul dintre primele răspunsuri care explică de ce în România sunt din ce în ce mai mulți imigranți care intră pe piața forței de muncă.
Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, a declarat în august pe pagina sa LinkedIn că „România are un deficit de forță de muncă persistent și mai sever decât media UE. Fiecare român care pleacă în străinătate pentru un job de livrator, mecanic sau ospătar, lasă de cele mai multe ori în urmă un același loc de muncă neocupat în țară”.
Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, țările non-UE care dau cel mai mare număr de muncitori în România sunt Nepal (34.000), Sri Lanka (19.257), India (10.000) sau Bangladesh (7.300). Pentru 2025, guvernul a stabilit un prag de 100 de mii pentru lucrătorii noi-admiși.
În ultimii 20 de ani, PIB-ul României a crescut cu 800%, fiind cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Salariile și nivelul de trai au crescut exponențial, cel puțin în marile aglomerări urbane. Cu toate acestea, salariul minim încă nu acoperă cheltuielile reale.
Salariul minim în România în 2025 este de 2574 de lei. Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA a calculat că pentru o familie cu 2 adulți coșul minim de trai este 6435 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 3217 lei de persoană.
România rămâne sub media europeană și la capitolul puterii de cumpărare, conform Eurostat. În aceste condiții, migrația în statele dezvoltate din Occident reprezintă încă soluția pentru mulți români.
Marea majoritate a locurile de muncă rămase neocupate în România sunt cele unde salariul nu depășește cu mult valoarea minimă, ceea ce le face puțin atractive pentru marea majoritate a românilor. Un raport ANOFM din 2025 arată că România are un număr 629.733 de locuri de muncă vacante. Principalele industrii cu cel mai mare deficit de forță de muncă sunt serviciile de curierat (31.160 locuri vacante), manipularea de marfă (27.445 locuri vacante) sau construcțiile (26.331 locuri vacante).
Pentru imigranții din statele non-europene mai puțin dezvoltate, salariul minim din România în joburile necalificate acoperă suficient așteptările financiare. Conform unui raport realizat de Institutul pentru Studii de Dezvoltare Integrată (IIDS), salariile minime în tările de unde provin în principal muncitorii non-UE din România sunt următoarele:
- Nepal– 17.300 INR (828 lei)
- India – 8.544 INR (421 lei)
- Bangladesh – 14.282,66 INR (704 lei)
- Sri Lanka – 7.835,79 INR (386 de lei)
Chiar și în cazurile fericite unde salariul minim este mai ridicat, cum sunt Nepal și Bangladesh, salariul minim din România rămâne de 3 ori mai mare. Totoodată, se mai adaugă drepturile și beneficiile unui stat membru UE.
Europa de Est își deschide ușile imigranților
România nu este singura țară central sau est-europeană din UE care a devenit o destinație atractivă pentru imigranții în căutare de locuri de muncă.
Un studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert arată că România ocupă a cincea poziție la nivelul statelor central și est-europene, în ceea ce privește numărul de permise de muncă alocate muncitorilor non-UE în 2023. România s-a clasat în spatele Poloniei, Croației, Ungariei și Lituaniei, dar peste Slovenia, Slovacia, Cehia, Bulgaria și Letonia.
Polonia a înregistrat în 2023 peste 1 milion de muncitori din afara UE. Marea majoritatea provin din Belarus (21.264) și Ucraina (13.407), arată Notes from Poland. Alți muncitori extraeuropeni din Polonia provin din India, Columbia, Nepal, Filipine, Uzbekistan sau Turcia.
Migranții din Belarus și Ucraina alimentează piața de muncă din Polonia pentru că sunt state de graniță și războiul din Ucraina a determinat mulți oameni să se refugieze. În aceste condiții, aproape jumătate din forța de muncă străină din Polonia sunt cadre supracalificațe, majoritatea ucraineni cu studii superioare.
Mai aproape de România, în țara vecină Ungaria au ajuns în 2023 un număr 70.680 de migranți non-UE, în principal din Ucraina (34%). Restul sunt originari state din Asia, precum India (8%), Vietnam (8%), Mongolia (7%) și din Balcani – Kosovo (6%) sau Serbia (5%).
Croația iese în evidență de asemenea, cu un număr foarte mare de permise de muncă emise pentru migranții din afara Uniunii. Conform Eurostat, în 2023 au ajuns în Croația 164.492 de migranți non-EU, ceea ce reprezintă aproximativ 4,2% din forța totală de muncă. De partea României, cei 93.091 de lucrători non-UE reprezentau aproximativ 2,4% din totalul muncitorilor.
Spre deosebire de Polonia sau Ungaria, profilul lucrătorilor străini din Croația se aseamănă cu cel din România, în principal forță de muncă din Asia de Sud-Est, marea majoritate din Filipine (38%), Nepal (26%) și India (20%).
România are și va continua să aibă un număr mare de lucrători străini din afara spațiului european. Deficitul forței de muncă și sporul natural negativ sunt probleme profunde ale pieței de muncă românești, care cel puțin până acum și-a găsit rezolvarea în forța de muncă din Asia, după cum am văzut și în alte state.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: Agerpres)
